Cercetarea, realizată de economiști de la New York Fed, a analizat date federale privind ocuparea forței de muncă, corelate cu un studiu aprofundat al aranjamentelor de muncă flexibilă de la o companie tech din Fortune 500, care a rămas anonimă. Rezultatele sunt clare: companiile sunt mai puțin dispuse să angajeze tineri absolvenți în ocupații care pot fi desfășurate de la distanță. Motivul? Angajatorii sunt reticenți să plaseze acești tineri într-un mediu unde este mai greu să învețe de la colegi, să primească feedback și să se dezvolte profesional.
„Am observat un tipar izbitor: inginerii software primeau cu aproximativ 20% mai mult feedback dacă lucrau lângă colegi, comparativ cu cei care erau departe de ei”, explică Emma Harrington, profesor asistent de economie la Universitatea din Virginia și unul dintre autorii raportului. „Și acest lucru îi afecta mult mai mult pe tineri. Cei care aveau cel mai mult de învățat erau exact cei care sufereau cel mai mult din cauza lipsei de feedback.”
Studiul arată că șomajul în rândul tinerilor absolvenți de facultate – cei sub 29 de ani – a crescut cu 20% după pandemie, în timp ce șomajul în rândul absolvenților mai în vârstă a scăzut ușor. Cercetătorii au comparat ratele șomajului din perioada pre-pandemică (2017-2019) cu cele post-pandemie (2022-2024). Creșterea șomajului a coincis cu o multiplicare de patru ori a muncii la distanță. „Analiza noastră sugerează că aceste tendințe sunt legate, munca la distanță făcând mai dificilă pentru manageri instruirea și mentoratul noilor angajați”, scriu cercetătorii.
Pentru a înțelege mai bine fenomenul, echipa a analizat cine era angajat la compania tech respectivă. Pe măsură ce aceasta a adoptat munca la distanță, a început să angajeze mai puțini tineri. „Înainte, angajau o mulțime de proaspăt absolvenți pentru posturile de inginerie software”, spune Harrington. „Apoi, s-au orientat către angajarea unor persoane mult mai în vârstă, cu aproximativ zece ani mai în vârstă în medie.” Ulterior, compania a revenit la o politică „destul de agresivă” de revenire la birou, iar atunci a reluat angajarea de noi absolvenți. „Există un indiciu că problemele legate de mentorat s-au tradus în deciziile de angajare ale firmei”, adaugă Harrington.
Cercetătorii au vrut să vadă dacă acest tipar se regăsește și în economia mai largă. Folosind un indice care măsoară cât de fezabilă este o slujbă de acasă, au împărțit ocupațiile în două categorii: „remotabile” (care pot fi făcute de acasă, cum ar fi ingineria software) și „neremotabile” (care necesită prezența fizică, cum ar fi ingineria mecanică). Rezultatul? Decalajul în șomaj între tinerii absolvenți și lucrătorii mai în vârstă era semnificativ mai mare în slujbele „remotabile”. Rata șomajului pentru tinerii absolvenți în astfel de posturi a sărit cu aproape un punct procentual după pandemie, în timp ce pentru cei mai în vârstă a scăzut ușor. Concluzia: munca la distanță explică aproape două treimi din creșterea șomajului în rândul tinerilor absolvenți în această perioadă.
Dar cum rămâne cu AI-ul? Pentru a vedea dacă ascensiunea chatbot-urilor a contribuit la șomajul tinerilor, cercetătorii au folosit un alt indice, care împarte ocupațiile în funcție de expunerea la AI: unele mai expuse (inginerie, contabilitate) și altele mai puțin expuse (învățământ, nursing). Rezultatul? Expunerea la AI nu a explicat divergența ratelor de șomaj în perioada 2022-2024. „Munca la distanță a fost un factor mult mai puternic”, spune Harrington, deși subliniază că acest lucru s-ar putea schimba. „Este întotdeauna greu să faci predicții despre ce se va întâmpla cu AI-ul generativ. Este posibil ca această poveste să se schimbe în următorii ani.”
Cercetători de la London School of Economics au ajuns la o concluzie similară, într-un studiu care a examinat noile angajări în SUA, Marea Britanie, Canada și Australia: munca la distanță are un impact mai clar asupra angajării tinerilor la început de carieră decât AI-ul.
Indiferent de cauză, raportul New York Fed avertizează că o rată ridicată a șomajului în rândul tinerilor absolvenți este îngrijorătoare. „Experiențele de la începutul carierei pot avea consecințe de durată”, scriu cercetătorii. „Studiile arată că persoanele care își încep căutarea unui loc de muncă pe piețe mai slabe tind să aibă venituri mai mici și o progresie mai lentă a carierei, comparativ cu colegii care își încep căutarea în condiții mai bune.”
De ce este important:
Acest studiu este crucial pentru că schimbă narațiunea dominantă despre impactul tehnologiei asupra pieței muncii. În loc să ne concentrăm doar pe amenințarea AI-ului, trebuie să înțelegem că munca la distanță, deși benefică pentru mulți, creează bariere semnificative pentru tinerii care intră pe piața muncii. Lipsa mentoratului și a feedback-ului direct poate afecta dezvoltarea profesională pe termen lung, iar companiile trebuie să găsească soluții pentru a integra eficient noii angajați, fie că lucrează de acasă sau la birou. Pentru părinți, educatori și tineri, acest studiu oferă o perspectivă valoroasă asupra provocărilor reale cu care se confruntă absolvenții în era post-pandemică.
