Cei doi lideri au avut o relație oscilantă de-a lungul anilor, dar revenirea lui Trump la Casa Albă anul trecut a părut să consolideze alianța. În februarie, când au lansat împreună războiul împotriva Iranului, au părut uniți, lăudându-se că armatele lor acționează în tandem pentru a elimina conducerea iraniană și a pregăti terenul pentru un guvern mai prietenos cu Occidentul. Însă, pe măsură ce Iranul a ripostat – trimițând drone și rachete care au lovit baze americane și clădiri înalte din orașele din Golf, și blocând Strâmtoarea Hormuz – Trump a fost supus unei presiuni imense, atât pe plan intern, cât și din partea aliaților din regiune, pentru a pune capăt conflictului.
De atunci, Netanyahu, care dorea să continue lupta împotriva Iranului și a aliatului său Hezbollah în Liban, a fost lăsat pe margine, în timp ce Trump a căutat o înțelegere cu Teheranul. Vizita sa la Casa Albă în această săptămână are loc pe fondul dezacordurilor cu Trump și vicepreședintele JD Vance, care au ieșit la iveală în legătură cu războiul din Iran și nu numai.
„Americanii le fac clar israelienilor că ei sunt cei care conduc războiul”, a scris luni jurnalistul și analistul politic israelian Amit Segal în cotidianul Israel Hayom. „Este clar pentru toată lumea că Israelul a fost pus pe bancheta din spate.”
Pe fondul tensiunilor reînnoite dintre SUA și Iran în ultimele săptămâni, Netanyahu intenționează să împărtășească cu Trump informații de intelligence israeliene despre programul nuclear al Teheranului, potrivit unei persoane familiarizate cu vizita premierului israelian, care a vorbit sub condiția anonimatului. Într-un interviu acordat Fox News Channel, Netanyahu a spus că speră să stea de vorbă cu Trump „pentru a auzi ce are în minte” în privința Iranului. „Pentru că, în multe privințe, este decizia lui”, a spus Netanyahu. „Dacă poate face acest lucru fără a reveni la lupte militare intense, este bine. De ce nu? Dar, într-un fel sau altul, ei trebuie să își încheie programul nuclear”, a spus el despre Iran. Netanyahu a folosit, de asemenea, interviul pentru a avertiza Iranul să nu atace țara sa, spunând că răspunsul Israelului va fi „foarte puternic”.
Însă, chiar dacă Netanyahu vede o oportunitate, el trebuie, de asemenea, să îl convingă pe Trump că nu va strica eforturile diplomatice și de reconstrucție ale SUA în Gaza și Liban, unde președintele s-a plâns anterior că „prea mulți oameni sunt uciși” de loviturile israeliene. În Liban, unde armata israeliană ocupă o mare parte din sud, Israelul a acceptat să permită armatei libaneze să se desfășoare în unele sate, ca parte a unui „program pilot” care testează capacitatea acestora de a asigura zonele unde a operat Hezbollah. Departamentul de Stat al SUA a anunțat luni că următoarea rundă de discuții între Israel și Liban va avea loc săptămâna viitoare la Roma, concentrându-se pe extinderea programului.
În ceea ce privește Gaza, cabinetul de securitate al Israelului a aprobat duminică o măsură care, teoretic, ar permite intrarea primilor membri ai unei forțe internaționale de stabilizare, prevăzută într-un acord de încetare a focului mediat de SUA între Israel și Hamas. Cu toate acestea, puține țări au promis trupe pentru această forță, iar Israelul va aproba intrarea acestora în Gaza de la caz la caz. Trupele – inclusiv din Maroc și Uganda – ar putea opera doar într-o zonă mică și pustie din Rafah, în sud, unde se intenționează verificarea și adăpostirea unor palestinieni strămutați. Armata israeliană continuă să efectueze lovituri pe care le spune că vizează militanți, dar care au ucis și civili.
Israelul a pierdut o parte semnificativă din sprijinul bipartizan din Statele Unite, în special din cauza conduitei sale în Gaza. În iunie, Vance a avertizat oficialii israelieni că Trump este singurul lor prieten dintre liderii lumii. Vance este de așteptat să participe la întâlnirea cu Netanyahu, potrivit unei persoane familiarizate cu planul, care nu a fost autorizată să vorbească public. Un sondaj AP-NORC publicat luna aceasta arată că sprijinul pentru Israel în rândul americanilor a scăzut semnificativ, iar majoritatea consideră că războiul ar trebui să se încheie.
Această întâlnire este crucială nu doar pentru relația personală dintre cei doi lideri, ci și pentru direcția conflictului din Orientul Mijlociu. Netanyahu vine cu o agendă complexă: să reafirme alianța strategică, să obțină sprijin pentru continuarea operațiunilor împotriva Iranului și să convingă administrația Trump că Israelul poate fi un partener de încredere în eforturile de pace. În același timp, Trump trebuie să echilibreze presiunile interne cu nevoia de a menține o poziție fermă față de Iran, fără a escalada un război care a devenit extrem de nepopular.
De ce este important:
Această întâlnire are loc într-un moment critic, când soarta războiului din Iran, viitorul Gazei și al Libanului, precum și echilibrul de putere în Orientul Mijlociu sunt în joc. Deciziile luate la această întâlnire vor influența nu doar politica externă a SUA și Israelului, ci și stabilitatea regională, securitatea energetică globală (prin Strâmtoarea Hormuz) și perspectivele de pace. În plus, relația dintre Netanyahu și Trump reflectă dinamica mai largă dintre interesele naționale și alianțele personale în politica internațională.
