„Progresul nu ar trebui să vină cu facturi mai mari la utilități, cu epuizarea rezervelor de apă sau cu poluare fonică”, a declarat Hochul într-o conferință de presă ținută în Brooklyn. „Aceste centre de date pot fi construite doar acolo unde comunitățile le doresc. Nu vor fi niciodată exceptate de la reglementările locale de zonare sau de la aprobările locale.” Ordinul executiv impune un moratoriu care va rămâne în vigoare până când Departamentul pentru Conservarea Mediului din New York va finaliza un proces de evaluare de mediu pentru centrele de date – un proces despre care Hochul estimează că va dura aproximativ un an.
Pe lângă suspendarea autorizațiilor, administrația Hochul analizează și posibilitatea de a obliga centrele de date să contribuie la un fond destinat susținerii rețelei electrice a statului. De asemenea, guvernatoarea dorește să elimine beneficiile fiscale de care se bucură în prezent centrele de date de tip hyperscale – acele facilități uriașe care deservesc giganți precum Google, Amazon sau Microsoft. „Nu mai putem permite ca aceste companii să beneficieze de subvenții în timp ce locuitorii din New York plătesc facturi din ce în ce mai mari”, a adăugat ea.
Ordinul executiv al lui Hochul vine în contextul în care în legislativul statului New York se dezbat măsuri și mai stricte. Luna trecută, legislativul a avansat un proiect de lege care ar suspenda pentru un an construcția de centre de date mai mari de 20 de megawați, iar un alt proiect, aflat încă în comisie, propune un moratoriu de trei ani. Aceste inițiative reflectă o schimbare radicală de atitudine față de centrele de date, care până acum câțiva ani erau considerate un semn de progres economic și erau căutate cu ardoare de statele americane.
„În urmă cu doar câțiva ani, centrele de date erau văzute ca o binefacere – aduceau locuri de muncă și investiții. Acum, oamenii încep să vadă costurile ascunse: consumul uriaș de energie, zgomotul generatoarelor diesel, consumul de apă pentru răcire și presiunea asupra rețelelor electrice locale”, explică un analist din domeniul energetic, citat de publicația TechCrunch. „Este o reacție firească, mai ales când vorbim de proiecte care depășesc 500 de megawați – cât o centrală nucleară mică.”
Potrivit BloombergNEF, până în 2030, aproape un sfert din noile centre de date vor depăși 500 de megawați, pe măsură ce cerințele de calcul ale inteligenței artificiale cresc exponențial. Centrele de date construite în ultimii ani au avut, în medie, sub 100 de megawați, dar cele aflate în dezvoltare sunt mult mai mari. Această creștere spectaculoasă a stârnit îngrijorări nu doar în rândul ecologiștilor, ci și al comunităților locale.
Un sondaj recent arată că două treimi dintre respondenți sunt îngrijorați de faptul că centrele de date vor duce la creșterea prețurilor la electricitate. Un alt studiu relevă că oamenii ar prefera să aibă un depozit Amazon în curtea din spate decât un centru de date. „Este o schimbare de percepție uriașă. Acum câțiva ani, nimeni nu știa ce este un centru de date. Acum, oamenii își fac griji pentru facturile la curent și pentru zgomotul care nu mai încetează niciodată”, spune un activist de mediu din New York.
În spatele acestei nemulțumiri se află și o teamă mai largă legată de inteligența artificială. Un raport recent al Pew Research Center arată că doar 10% dintre americani sunt mai entuziasmați decât îngrijorați de utilizarea AI în viața de zi cu zi, iar doar 23% cred că tehnologia va avea un impact pozitiv asupra modului în care oamenii își desfășoară munca. Mai puțin de un sfert din populație consideră că AI va stimula economia, iar mai puțin de o treime au încredere că guvernul va reglementa tehnologia în mod responsabil.
Decizia lui Hochul ar putea intra în conflict cu administrația Trump, care până acum a sprijinit dezvoltarea centrelor de date. Luna trecută, Comisia Federală pentru Reglementarea Energiei (FERC), condusă de un numit al lui Trump, a cerut operatorilor de rețea să creeze „benzi rapide” speciale pentru a accelera interconectarea centrelor de date. „Este o ciocnire între viziunea federală, care vede centrele de date ca pe un motor al inovației, și viziunea statală, care pune accent pe protecția mediului și a consumatorilor”, comentează un expert în politici energetice.
Moratoriul din New York nu este un caz izolat. În decembrie, peste 230 de organizații au cerut o pauză națională a construcției de noi centre de date. Senatorul din Vermont, Bernie Sanders, a propus un moratoriu la nivel federal, deși acesta nu a primit prea mult sprijin. Recent, statul Maine a adoptat un proiect de lege care ar fi suspendat construcția de noi centre de date până la 1 noiembrie 2027, dar guvernatoarea Janet Mills l-a respins prin veto.
„New York este primul care pune în practică ceea ce alții doar dezbat. Este un semnal puternic pentru întreaga industrie: nu mai puteți construi oriunde și oricum. Comunitățile locale au un cuvânt de spus, iar costurile reale – de mediu, sociale și economice – trebuie luate în calcul”, conchide analistul citat.
Pe termen lung, această decizie ar putea remodela harta centrelor de date din Statele Unite. Companiile tech ar putea fi nevoite să caute locații alternative, poate în state cu reglementări mai permisive, dar și cu riscuri mai mari legate de stabilitatea rețelei electrice sau de disponibilitatea apei. În același timp, New York ar putea deveni un model pentru alte state care se confruntă cu probleme similare.
De ce este important:
Decizia statului New York de a suspenda construcția de centre de date este un moment de cotitură în relația dintre tehnologie, mediu și comunități. Ea arată că nici măcar giganții tech nu mai pot ignora nemulțumirile locale și costurile reale ale expansiunii AI. Dacă alte state vor urma exemplul, s-ar putea produce o schimbare fundamentală în modul în care sunt planificate și autorizate aceste facilități, cu impact direct asupra prețurilor la energie, a consumului de resurse și a încrederii publicului în inteligența artificială. Este un semnal că progresul tehnologic trebuie să fie sustenabil și acceptat social, nu impus de sus.
