Acest episod nu a fost un accident izolat, ci o verigă dintr-un lanț de confruntări care despart tot mai mult Nigeria de Burkina Faso, Mali și Niger. Cele trei țări au format în septembrie 2023 Alianța Statelor din Sahel (AES), prin Carta Liptako-Gourma, un pact de apărare colectivă menit să le consolideze cooperarea militară. Apoi, într-o mișcare fără precedent, au părăsit Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS), blocul regional creat pentru integrare economică și stabilitate politică. Retragerea a devenit efectivă pe 29 ianuarie 2025, lăsând în urmă o gaură uriașă în arhitectura de securitate vest-africană.
Cauzele acestei rupturi sunt adânci și vechi. Profesorul Bolaji Akinyemi, fost ministru de externe al Nigeriei și fost director general al Institutului Nigerian pentru Afaceri Internaționale, a declarat pentru Al Jazeera că problemele actuale își au rădăcinile în căderea lui Muammar Gaddafi din Libia, în 2011. „Afluxul de bandiți din AES în Nigeria este un fenomen care a început imediat după răsturnarea lui Gaddafi. Era clar că acești oameni nu puteau trece Marea Mediterană, așa că s-au îndreptat spre sud. Nigeria a devenit astfel o țintă”, a explicat el. Akinyemi speră că lucrurile nu vor escalada mai mult: „Îmi doresc ca bunul simț și diplomația să prevaleze, iar aceste patru țări să dea dovadă de maturitate.”
În timp ce liderii politici se ceartă, amenințările de securitate continuă să se împletească. Boko Haram și Statul Islamic din Provincia Africa de Vest (ISWAP) rămân active în Nigeria, iar ISWAP operează și în sud-estul Nigerului, în special în regiunea Diffa. În martie 2025, Nigerul a decis să se retragă din Forța Operativă Multinațională Comună (MNJTF), structura regională creată pentru a lupta împotriva grupărilor armate din bazinul Lacului Ciad. Guvernul de la Niamey a motivat că vrea să-și consolideze securitatea în jurul infrastructurii petroliere. Abiola Sadiq, consilier nigerian pentru reziliență, a avertizat că această retragere a creat un gol semnificativ în cooperarea antiteroristă regională. „Cu ISWAP activ în Diffa, plecarea Nigerului din MNJTF a lăsat un vid uriaș în coordonarea transfrontalieră. Grupările pot acum să se miște mai liber prin zonele slab supravegheate”, a spus el.
Nigeria împarte o frontieră lungă cu Nigerul, iar statele Borno și Yobe se învecinează direct cu această țară, în timp ce Sokoto și Katsina se află mai la vest. Această graniță poroasă a fost mereu o sursă de îngrijorare, dar acum, cu relațiile diplomatice înghețate, riscul ca teroriștii să exploateze punctele slabe devine tot mai mare. Pe 25 aprilie 2026, mai multe atacuri coordonate au lovit Mali, soldându-se cu moartea ministrului Apărării, Sadio Camara, ucis într-un atac asupra reședinței sale din Kati, lângă Bamako. Atacurile au fost revendicate de gruparea jihadistă JNIM, afiliată Al-Qaida, și de Frontul de Eliberare a Azawadului (FLA), condus de tuaregi. Reuters a remarcat că această cooperare între grupări cu obiective diferite este neobișnuită, dar arată cât de fluidă este amenințarea.
Dincolo de securitate, există și o dimensiune economică importantă. Nigeria este cea mai mare economie din Africa de Vest și o piață esențială pentru mărfurile care tranzitează coridorul Sahelului. Cele patru țări au legături strânse de comerț și migrație a forței de muncă. Când retragerea din ECOWAS a devenit efectivă, blocul regional a promis că va evita perturbarea comerțului și a circulației persoanelor. Cetățenii celor trei țări au continuat să beneficieze de liberă circulație, iar mărfurile au fost tratate conform acordurilor existente. Dar incertitudinea rămâne: nimeni nu știe cât timp vor rezista aceste aranjamente provizorii și ce reguli vor guverna granițele în viitor.
Tensiunile au atins un nou apogeu după declarațiile președintelui nigerian Bola Tinubu din 30 iulie, care a spus că lipsa securității în Mali, Burkina Faso și Niger a agravat problemele proprii ale Nigeriei. Cele trei guverne AES au respins imediat această evaluare. Ministrul de externe al Burkina Faso, Karamoko Jean-Marie Traore, a convocat însărcinatul cu afaceri al Nigeriei la Ouagadougou, cu reprezentanți ai Mali și Nigerului de față, și a criticat ceea ce a numit o „abordare simplistă” a situației. Un analist malian de relații internaționale, care a cerut anonimatul, a declarat pentru Al Jazeera că fiecare confruntare, de la amenințarea cu sancțiuni din 2023, la reținerea avionului din decembrie 2025 și până la schimbul recent de acuzații, a înăsprit pozițiile în loc să le înmoaie. „Dacă Abuja și capitalele saheliene nu găsesc un canal de comunicare care să supraviețuiască neînțelegerilor politice, grupările armate care operează în zona Liptako-Gourma și în nordul Nigeriei vor exploata această prăpastie”, a avertizat el.
Liptako-Gourma este regiunea în care se întâlnesc granițele Mali, Burkina Faso și Niger, un triunghi al haosului unde teroriștii se mișcă nestingheriți. Nigeria și statele AES s-au îndepărtat politic, dar amenințările rămân profund interconectate. JNIM și ISWAP nu recunosc granițele trasate de colonialiști; ele operează transfrontalier, iar coordonarea slabă dintre forțele de securitate creează exact spațiile de care au nevoie. Rezultatul este o Africă de Vest divizată în două arhitecturi de securitate care nu comunică între ele, în timp ce pericolul devine tot mai transnațional. Este o cursă contracronometru: dacă liderii nu vor găsi o cale de dialog, teroriștii vor continua să câștige teren, iar prețul îl vor plăti civilii nevinovați de ambele părți ale frontierei.
De ce este important:
Această ruptură dintre Nigeria și statele din Sahel nu este doar o dispută diplomatică, ci o criză de securitate cu consecințe directe asupra vieții a milioane de oameni. Cooperarea transfrontalieră este esențială pentru combaterea terorismului, iar fără ea, grupări ca ISWAP și JNIM pot acționa nestingherite. Diviziunea slăbește eforturile regionale, afectează comerțul și stabilitatea, iar în cele din urmă, poate duce la o escaladare a violenței care va depăși granițele actuale. Înțelegerea acestor tensiuni este crucială pentru oricine urmărește dinamica de securitate din Africa de Vest și pentru găsirea unor soluții care să prevină o catastrofă umanitară.
