Acest caz ridică întrebări profunde despre responsabilitatea statului față de cetățenii care au ales să se alăture unor organizații teroriste și despre modul în care justiția poate gestiona revenirea acestora, mai ales când sunt implicați copii. Pe de o parte, guvernul australian are datoria de a proteja securitatea națională și de a pedepsi pe cei care au sprijinit terorismul. Pe de altă parte, există o dimensiune umanitară: multe dintre aceste femei au fost ele însele victime ale violenței și manipulării, iar copiii lor nu au avut de ales. Taberele de refugiați din Siria, precum al-Hol și Roj, sunt medii extrem de dure, cu acces limitat la hrană, apă și asistență medicală. Întoarcerea în Australia poate fi văzută ca o șansă de reintegrare, dar și ca un risc securitar. Procesele în curs vor stabili dacă aceste femei au acționat din proprie voință sau au fost constrânse, iar pedepsele vor reflecta gravitatea faptelor. Este esențial ca autoritățile să echilibreze justiția cu compasiunea, mai ales pentru copiii care nu poartă vina părinților lor.
O australiancă acuzată că a călătorit în Siria pentru a se alătura Statului Islamic
O mamă a patru copii din Australia a fost reținută și adusă în fața instanței joi, fiind acuzată că a călătorit în Siria și s-a alăturat grupării Stat Islamic (IS). Rayann El Houli, în vârstă de 34 de ani, a fost arestată la domiciliul său din Melbourne la opt luni după ce s-a întors în Australia prin Liban, împreună cu copiii săi și o altă femeie, conform declarațiilor poliției și ale avocatului său. Arestarea a venit la două zile după ce șapte femei și 12 copii legați de IS s-au întors în Australia dintr-o tabără de refugiați din Siria, împotriva voinței guvernului australian. Cu trei săptămâni în urmă, patru femei și nouă copii în circumstanțe similare s-au întors din aceeași tabără Roj pentru persoane strămutate, situată în apropierea zonei unde se întâlnesc frontierele Siriei, Turciei și Irakului. Trei dintre cele patru femei au fost acuzate la sosire de sclavie și infracțiuni de terorism și rămân în detenție. Toate femeile care s-au întors din Siria în această lună sunt în continuare sub investigație polițienească. O altă femeie, care a însoțit-o pe El Houli în Australia din Liban, este de asemenea sub investigație, a declarat comisarul adjunct al Poliției Federale Australiene, Hilda Sirec. Faptul că a trecut o perioadă de timp fără acuzații nu înseamnă că investigațiile au încetat, a subliniat Sirec. El Houli purta un niqab negru când a apărut în fața Curții de Magistrați din Melbourne, flancată de doi ofițeri de închisoare. Ea este acuzată că a intrat și a rămas într-o zonă de conflict declarată. De asemenea, este acuzată că s-a alăturat unei organizații teroriste, IS. Fiecare acuzație poartă o pedeapsă maximă potențială de 10 ani de închisoare. Cererea sa de eliberare pe cauțiune va fi audiată luni. Avocatul său, Peter Morrissey, i-a spus magistratului Lisa Hannan că este o prioritate ca El Houli, care suferă de sindrom de stres post-traumatic (PTSD), să se întoarcă la copiii săi. „Copiii se descurcă bine la școală, în programe sportive, fac tot ce pot mai bine”, a spus Morrissey. „Și ei au venit din tabere și de aceea este nevoie de grabă”, a adăugat el. Poliția susține că El Houli a călătorit în Siria între 2013 și 2014 pentru a se alătura IS. Ea a fost capturată împreună cu familia sa de forțele kurde în martie 2019, după ce luptătorii IS au fost înfrânți, și a fost plasată în tabăra al-Hol pentru persoane strămutate. Janai Safar, în vârstă de 32 de ani, din Sydney, a fost acuzată de infracțiuni similare când a sosit în Australia cu fiul său de 9 ani pe 7 mai. Ea trebuie să petreacă cel puțin două luni într-o închisoare din Sydney, după ce un magistrat i-a respins cererea de eliberare pe cauțiune. Poliția susține că l-a urmat pe partenerul său, luptător IS, în Siria în 2015 și a avut un copil acolo. Partenerul ar fi murit în 2017. Australia a făcut ilegală călătoria cetățenilor săi în fosta fortăreață IS din Siria, Raqqa, fără un motiv legitim, între 2014 și 2017. Kawsar Ahmed, cunoscută și sub numele de Kawsar Abbas, și fiica sa Zeinab Ahmed, în vârstă de 31 de ani, au fost acuzate într-o instanță din Melbourne pe 8 mai în legătură cu acuzațiile că familia lor a cumpărat o sclavă yazidită pentru 10.000 de dolari în Siria, a declarat poliția. Fiica urmează să solicite eliberarea pe cauțiune săptămâna viitoare, iar mama are o audiere pentru cauțiune programată pe 16 iunie.
Acest caz ridică întrebări profunde despre responsabilitatea statului față de cetățenii care au ales să se alăture unor organizații teroriste și despre modul în care justiția poate gestiona revenirea acestora, mai ales când sunt implicați copii. Pe de o parte, guvernul australian are datoria de a proteja securitatea națională și de a pedepsi pe cei care au sprijinit terorismul. Pe de altă parte, există o dimensiune umanitară: multe dintre aceste femei au fost ele însele victime ale violenței și manipulării, iar copiii lor nu au avut de ales. Taberele de refugiați din Siria, precum al-Hol și Roj, sunt medii extrem de dure, cu acces limitat la hrană, apă și asistență medicală. Întoarcerea în Australia poate fi văzută ca o șansă de reintegrare, dar și ca un risc securitar. Procesele în curs vor stabili dacă aceste femei au acționat din proprie voință sau au fost constrânse, iar pedepsele vor reflecta gravitatea faptelor. Este esențial ca autoritățile să echilibreze justiția cu compasiunea, mai ales pentru copiii care nu poartă vina părinților lor.
Acest caz ridică întrebări profunde despre responsabilitatea statului față de cetățenii care au ales să se alăture unor organizații teroriste și despre modul în care justiția poate gestiona revenirea acestora, mai ales când sunt implicați copii. Pe de o parte, guvernul australian are datoria de a proteja securitatea națională și de a pedepsi pe cei care au sprijinit terorismul. Pe de altă parte, există o dimensiune umanitară: multe dintre aceste femei au fost ele însele victime ale violenței și manipulării, iar copiii lor nu au avut de ales. Taberele de refugiați din Siria, precum al-Hol și Roj, sunt medii extrem de dure, cu acces limitat la hrană, apă și asistență medicală. Întoarcerea în Australia poate fi văzută ca o șansă de reintegrare, dar și ca un risc securitar. Procesele în curs vor stabili dacă aceste femei au acționat din proprie voință sau au fost constrânse, iar pedepsele vor reflecta gravitatea faptelor. Este esențial ca autoritățile să echilibreze justiția cu compasiunea, mai ales pentru copiii care nu poartă vina părinților lor.
