Povestea lui Welton Gabriel, un organizator de evenimente de 36 de ani din São Paulo, este oglinda dureroasă a realității cu care se confruntă milioane de oameni. Când a aflat că este seropozitiv, viața i-a atârnat în balanță. Contractase o tulpină de HIV rezistentă la tratament — crede că partenerul care l-a infectat lua medicamente, dar a decis să se oprească, permițând virusului să muteze. A fost nevoie de șapte luni până când medicii au reușit să țină infecția sub control. „Cantitatea de virus din corpul meu era uriașă”, își amintește el. „La început am primit un medicament care mi-a făcut probleme mari la ficat, iar ochii mi-au devenit galbeni. Apoi am fost trecut pe tratamentul pe care îl urmez și astăzi, care funcționează.”
Dar trauma nu s-a oprit la boală. Când a ales să spună prietenilor apropiați că este seropozitiv, mulți au rupt orice legătură. „Nu voiau să vorbească cu mine”, povestește Gabriel, astăzi activist în lupta împotriva stigmatului. Această discriminare rămâne unul dintre cele mai mari obstacole în calea eradicării SIDA ca amenințare de sănătate publică în Brazilia, o țară de aproximativ 214 milioane de locuitori, cu cel mai mare număr de persoane seropozitive din America Latină — aproape 1,1 milioane. Deși sistemul public de sănătate oferă acces gratuit la medicamente care suprimă virusul și previn transmiterea, permițând oamenilor să trăiască normal, mulți se confruntă cu o viață întreagă de stigmatizare.
Cercetările UNAIDS Brazilia, o organizație non-profit care colaborează strâns cu agențiile guvernamentale, arată că mai mult de jumătate dintre persoanele seropozitive din țară au experimentat o formă de discriminare. Gabriel și-a pierdut prietenii, iar alții au fost excluși de propriile familii sau li s-au refuzat oportunități profesionale după ce și-au dezvăluit statutul. Astăzi, Gabriel lucrează ca activist la Barong, o organizație care sprijină comunitățile vulnerabile din Brazilia prin testare mobilă, educație și informații despre protecția împotriva HIV. A ajuns să înțeleagă că multă discriminare izvorăște din frică.
În ciuda progreselor științifice — evidențiate la conferința AIDS 2026 de la Rio, unde cercetătorii au discutat despre o pastilă lunară care poate bloca transmiterea HIV și despre noi strategii pentru remisiune pe termen lung — Gabriel spune că percepția asupra HIV în Brazilia s-a schimbat puțin din 1990, când emblematicul cântăreț brazilian Cazuza a murit de SIDA la 32 de ani. Carismatic și talentat, Cazuza a trecut de la abandon școlar la superstar bogat în anii 1980, captivând publicul brazilian. Lupta sa cu efectele debilitante ale SIDA a transformat HIV într-un subiect de discuție la nivel național. Totuși, Gabriel spune că mulți oameni nu conștientizează cât de mult s-a schimbat prognosticul HIV în ultimele trei decenii și jumătate. Drept urmare, HIV este încă perceput frecvent ca o condamnare la moarte. „Pentru mulți brazilieni din acea generație, acesta rămâne simbolul HIV”, spune Gabriel. „Când am aflat că sunt seropozitiv, am căutat pe Google, iar primul lucru pe care l-am văzut a fost povestea lui Cazuza.”
Gabriel venise la plaja Ipanema pentru a vorbi cu adolescenți din comunități defavorizate, în cadrul unui eveniment Tackle HIV organizat în parteneriat cu Thomas, Viiv Healthcare și organizații caritabile legate de SIDA. Efortul urmărește să schimbe atitudinile publice aducând informații corecte tinerilor care sunt adesea excluși din campaniile mainstream de sănătate. Vorbind la eveniment, Thomas a sugerat că oamenii încă ostracizează persoanele seropozitive din cauza lipsei de cunoștințe despre virus. Spune că este obișnuit ca oamenii să nu știe de medicamentele moderne care pot preveni și controla HIV. „Stereotipul persoanei cu HIV este că este slabă, fragilă, neputincioasă”, spune fostul star al rugby-ului. „Eu nu sunt niciuna dintre aceste lucruri.”
„Mulți oameni nu știu că poți trăi o viață normală, fericită și sănătoasă dacă începi tratamentul imediat, așa că evită să se testeze, evită rezultatul sau evită să ia medicamentele”, spune Thomas. Consecința sunt decesele care ar putea fi prevenite. În Brazilia, datele naționale de sănătate arată că 27% dintre persoanele seropozitive sunt diagnosticate și tratate abia când starea lor a progresat spre un stadiu avansat, cunoscut sub numele de SIDA avansată. În acel moment, sistemul imunitar este grav slăbit, lăsându-i extrem de vulnerabili la infecții care le pun viața în pericol. În 2024, cel mai recent an pentru care există date, peste 9.000 de persoane din Brazilia au murit din cauze legate de HIV.
Lupta împotriva stigmatului nu este doar o chestiune de sănătate publică, ci și una de demnitate umană. Frica de cele trei litere ucide mai mulți oameni decât virusul însuși, pentru că îi împiedică să se testeze, să se trateze și să trăiască fără rușine. Poveștile lui Gareth Thomas și Welton Gabriel ne arată că informarea, empatia și accesul la tratament sunt armele cele mai puternice împotriva unei epidemii care, în secolul XXI, ar trebui să fie deja sub control. Și totuși, în multe colțuri ale lumii, inclusiv în inima Braziliei, teama de acele trei litere continuă să facă victime tăcute.
De ce este important:
Stigmatul asociat HIV ucide mai mulți oameni decât virusul în sine. Frica de a fi judecat îi determină pe mulți să evite testarea, să ascundă diagnosticul și să întârzie tratamentul, transformând o afecțiune cronică gestionabilă într-o condamnare la moarte. Cazul Braziliei — țara cu cele mai multe persoane seropozitive din America Latină — demonstrează că accesul gratuit la medicamente nu este suficient atâta timp cât discriminarea persistă în familie, la locul de muncă și în societate. Poveștile lui Gareth Thomas și Welton Gabriel arată că educația și vocea publică a celor afectați pot schimba percepții și pot salva vieți. Fără combaterea stigmatului, obiectivul eradicării SIDA ca amenințare de sănătate publică rămâne o promisiune goală.
