Șeful de cabinet al președintelui Zelenskyy, Kyrylo Budanov, ambasadorul Ucrainei la Varșovia, Vasyl Bodnar, și ministrul de externe Andrii Sybiha au declarat că vor renunța la premiile acordate de Polonia. „Națiunile noastre au relații de lungă durată și pagini diferite ale istoriei – atât eroice, cât și tragice”, a scris Budanov pe rețelele sociale, adăugând că acest moment ar trebui să fie „un prilej de reflecție profundă, nu de speculație politică grosolană”.
Disputa a izbucnit după ce Zelenskyy a adoptat un decret pe 26 mai prin care a numit o unitate militară ucraineană „Armata Insurecțională Ucraineană” (UPA) – denumirea unei formațiuni paramilitare care a activat în anii 1940 și 1950. Această decizie i-a înfuriat pe polonezi, deoarece UPA este acuzată de masacrarea a zeci de mii de polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în special în regiunile ocupate de Germania nazistă.
Președintele polonez Karol Nawrocki, un istoric de profesie, a anunțat vineri că îl va retrage pe Zelenskyy de la Ordinul Vulturul Alb, care i-a fost acordat de fostul președinte Andrzej Duda în 2023 pentru servicii aduse securității, rezilienței și apărării drepturilor omului. „Pentru majoritatea polonezilor, Armata Insurecțională Ucraineană rămâne, în primul rând, o formațiune responsabilă pentru crime crude împotriva cetățenilor Republicii Polone în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”, a scris Nawrocki pe rețelele sociale, subliniind că decizia nu va afecta sprijinul Poloniei pentru Ucraina împotriva Rusiei.
Reacțiile oficialilor ucraineni nu s-au lăsat așteptate. Kyrylo Budanov a calificat măsura drept „un act neprietenos față de poporul nostru” și „un cadou pentru agresorul de la Moscova, care îl va folosi cu siguranță împotriva ambelor țări”. Ministrul de externe Andrii Sybiha a numit decizia o „eroare strategică”, iar ambasadorul Bodnar a spus că este „deosebit de dureroasă” în condițiile în care Ucraina se apără de atacurile rusești.
Pe de altă parte, premierul polonez Donald Tusk, un rival politic al președintelui Nawrocki, a făcut apel la calmare. „Conflictul dintre Polonia și Ucraina îl încântă pe Putin și șochează aliații noștri”, a scris Tusk pe X, îndemnând ambele părți să „calmeze tensiunile”.
Contextul istoric este extrem de sensibil. UPA a luptat atât împotriva forțelor germane naziste, cât și împotriva sovieticilor, dar este acuzată de uciderea în masă a polonezilor în zonele controlate de naziști, în special în Volânia și Galiția de Est, între 1943 și 1944. La rândul lor, ucrainenii susțin că atât UPA, cât și forțele subterane poloneze au lansat atacuri la scară largă și represalii reciproce, care au dus la moartea a zeci de mii de civili ucraineni și polonezi. Estimările istoricilor variază: unii vorbesc despre 60.000-100.000 de polonezi uciși de UPA și aproximativ 15.000-20.000 de ucraineni uciși de polonezi în aceeași perioadă.
Această dispută vine într-un moment critic, când Ucraina are nevoie de sprijinul necondiționat al Poloniei, unul dintre cei mai fermi aliați din NATO și Uniunea Europeană. Polonia a fost o poartă de intrare esențială pentru ajutorul militar și umanitar occidental, iar Varșovia a găzduit milioane de refugiați ucraineni. Orice fisură în această relație este exploatată imediat de propaganda rusă, care încearcă să prezinte Ucraina ca fiind naționalistă și xenofobă.
Analiștii consideră că gestul oficialilor ucraineni de a returna distincțiile este o încercare de a arăta solidaritate cu președintele lor, dar și de a sublinia că Polonia a acționat pripit. „Este o demonstrație de forță din partea Kievului, care vrea să spună că nu va accepta lecții de istorie de la nimeni, mai ales acum, când luptă pentru supraviețuire”, comentează un expert în relații internaționale.
Pe de altă parte, decizia lui Nawrocki poate fi interpretată și ca un gest electoral, având în vedere că Polonia se apropie de alegeri prezidențiale, iar retorica naționalistă atrage voturi. Nawrocki, susținut de partidul conservator Lege și Justiție (PiS), încearcă să se poziționeze ca apărător al memoriei naționale, în timp ce Tusk, liderul coaliției de guvernare pro-europene, pledează pentru pragmatism.
Indiferent de motivații, această dispută riscă să submineze efortul comun de a contracara agresiunea rusă. Moscova urmărește cu atenție orice divizare între aliații Kievului și nu va ezita să o exploateze. Istoria tragică a celui de-al Doilea Război Mondial nu trebuie să devină o armă în războiul informațional al Kremlinului, iar liderii de la Varșovia și Kiev ar face bine să găsească o cale de a separa trecutul de prezent.
De ce este important:
Această criză diplomatică dintre Polonia și Ucraina are implicații majore pentru securitatea regională și pentru unitatea alianței occidentale în sprijinirea Ucrainei. Orice slăbire a relațiilor bilaterale oferă Rusiei o oportunitate de a-și intensifica propaganda și de a încerca să spargă coaliția care susține Kievul. În plus, readucerea în prim-plan a unor răni istorice nerezolvate poate alimenta naționalismul și poate distrage atenția de la amenințarea reală pe care o reprezintă agresiunea rusă. Este esențial ca liderii polonezi și ucraineni să gestioneze această dispută cu maturitate, concentrându-se pe prioritățile comune: apărarea suveranității Ucrainei și menținerea stabilității în Europa de Est.
