Decizia CIJ, pronunțată în iulie anul trecut, a fost cea mai mare cauză examinată vreodată de cei 15 judecători ai instanței de la Haga. Aceștia au analizat zeci de mii de pagini de documente și au ascultat două săptămâni de argumente orale înainte de a emite verdictul. Curtea a concluzionat că schimbările climatice reprezintă o „amenințare existențială” și că statele au obligații legale clare de a reduce emisiile și de a proteja generațiile viitoare.
Vanuatu, un arhipelag din Pacific puternic afectat de creșterea nivelului mării și de fenomene meteorologice extreme, a fost statul care a promovat această cauză. Ministrul pentru schimbări climatice al Vanuatu, Ralph Regenvanu, a descris votul ca pe o victorie pentru „comunitățile din prima linie a crizei climatice”. „Astăzi, comunitatea internațională a afirmat că schimbările climatice nu sunt doar o provocare politică și economică, ci o chestiune de lege, justiție și drepturi ale omului”, a declarat Regenvanu. „Pentru țări vulnerabile precum Vanuatu, această rezoluție este profund semnificativă, deoarece confirmă că niciun stat nu este mai presus de obligațiile sale de a proteja oamenii, generațiile viitoare și planeta noastră.”
Cazul a ajuns la CIJ la cererea AGNU, după ce o rezoluție condusă de Vanuatu a fost adoptată prin consens în martie 2023. Spre deosebire de acea adoptare unanimă, votul de miercuri a atras obiecții din partea unor state puternice. Belarus, Iran, Israel, Liberia, Rusia, Arabia Saudită, Statele Unite și Yemen au votat împotrivă. Al Jazeera a relatat în februarie că SUA au trimis un cablu diplomatic prin care îndemnau statele membre să nu sprijine rezoluția. „Îndemnăm cu tărie Vanuatu să își retragă imediat proiectul de rezoluție și să înceteze să încerce să folosească Avizul Consultativ al Curții ca bază pentru a crea o cale de a urmări pretenții greșite privind obligațiile juridice internaționale”, se arăta în cablul văzut de Al Jazeera.
Wesley Morgan, cercetător la Climate Council, o organizație non-profit australiană, a declarat că votul confirmă că statele au o datorie legală de a acționa împotriva schimbărilor climatice. „Această rezoluție de referință este o victorie masivă pentru Vanuatu și pentru liderii din Pacific care au luptat decenii pentru supraviețuirea lor în prima linie a crizei climatice și un avertisment pentru guvernele australiene”, a spus Morgan. „Mult prea mult timp, greii din industria combustibililor fosili au tratat acțiunile climatice ca pe o alegere politică, dar Adunarea Generală a ONU a confirmat acum că este o obligație legală obligatorie.”
Rezoluția nu are un caracter obligatoriu din punct de vedere juridic, dar are o greutate morală și politică imensă. Ea trimite un semnal clar că statele care nu își respectă angajamentele climatice ar putea fi trase la răspundere în fața instanțelor internaționale. De asemenea, deschide calea pentru ca țări vulnerabile, precum cele insulare din Pacific, să solicite despăgubiri sau măsuri urgente de adaptare.
Contextul este cu atât mai important cu cât, în aceeași săptămână, au fost raportate inundații devastatoare în Asia, soldate cu peste 1.250 de morți, iar presiunile asupra statelor mari pentru a decarboniza transportul maritim au fost blocate de puteri precum China și Rusia. Votul de la ONU vine ca o contrapondere la aceste eșecuri, reafirmând că dreptul internațional poate fi un instrument puternic în lupta pentru climă.
Criticii rezoluției, în special Statele Unite și Rusia, au susținut că CIJ depășește competențele sale și că obligațiile climatice ar trebui stabilite prin acorduri politice, nu prin hotărâri judecătorești. Cu toate acestea, susținătorii subliniază că avizul CIJ este clar: statele au obligația de a preveni daunele transfrontaliere și de a proteja mediul, iar această obligație decurge din tratate internaționale precum Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și Acordul de la Paris.
Pentru Vanuatu și alte națiuni vulnerabile, această rezoluție este mai mult decât un simbol. Este o recunoaștere a faptului că dreptul internațional poate fi folosit pentru a proteja cei mai expuși la efectele schimbărilor climatice. În timp ce negocierile politice stagnează, iar emisiile globale continuă să crească, instanțele internaționale devin un ultim refugiu pentru cei care cer dreptate climatică.
De ce este important:
Această rezoluție marchează un punct de cotitură în modul în care comunitatea internațională abordează criza climatică. Prin sprijinirea hotărârii CIJ, ONU recunoaște oficial că statele au obligații legale, nu doar morale, de a acționa. Pentru țările vulnerabile, este o armă juridică împotriva marilor poluatori. Pentru cetățenii de rând, este o confirmare că lupta pentru climă poate fi câștigată și în sălile de judecată, nu doar la mesele de negociere. Ignorarea acestei decizii ar însemna subminarea statului de drept internațional și condamnarea generațiilor viitoare la un viitor incert.
