Purtătorul de cuvânt al Oficiului ONU pentru Drepturile Omului, Thameen al-Kheetan, a declarat într-un comunicat că Israelul trebuie să îi elibereze „imediat și necondiționat” pe activiștii Saif Abu Keshek și Thiago de Avila, care sunt deținuți fără acuzații formale. Cei doi, cetățeni spaniol și brazilian, făceau parte din grupul de zeci de activiști care au pornit spre Gaza cu Flotila Global Sumud, interceptată de forțele israeliene în apele internaționale, în largul Greciei, pe 30 aprilie.
Organizatorii flotilei susțin că, dintre cei aproximativ 180 de activiști, doar aceștia doi au fost duși în Israel, unde rămân în închisoare. „Nu este o crimă să arăți solidaritate și să încerci să aduci ajutor umanitar populației palestiniene din Gaza, care are o nevoie stringentă de acesta”, a spus al-Kheetan. „Relatările tulburătoare despre maltratări severe suferite de Abu Keshek și Avila trebuie investigate, iar cei responsabili trebuie aduși în fața justiției.”
Un tribunal israelian a prelungit marți detenția activiștilor până pe 10 mai. Potrivit organizatorilor, aceștia sunt în greva foamei de când au fost răpiți, joia trecută, consumând doar apă. Nu au fost formulate acuzații împotriva celor doi, dar ei se confruntă cu mai multe capete de acuzare, inclusiv apartenența la o „organizație teroristă și contacte cu agenți străini”, a declarat pentru Al Jazeera Adalah, organizația israeliană pentru drepturile omului care îi reprezintă. Adalah a afirmat că Abu Keshek și Avila au suferit abuzuri fizice severe în custodia israeliană, care echivalează cu „tortură”.
Miercuri, Teresa Regina de Avila e Silva, mama lui Avila, a murit la Brasilia, la vârsta de 63 de ani, a anunțat flotila într-o postare pe X. „A fost o femeie de o bucurie remarcabilă și o mare putere. A înfruntat ani de boală gravă cu curaj, seninătate și demnitate, condusă de o voință de neclintit de a trăi și înconjurată de devotamentul necondiționat al familiei sale”, se arată în mesaj.
Prima călătorie a Flotilei Global Sumud către Gaza, în august și septembrie, a atras atenția mondială, înainte ca forțele israeliene să intercepteze acele ambarcațiuni în largul coastelor Egiptului și Gazei, la începutul lunii octombrie. Membrii echipajului, inclusiv activista suedeză Greta Thunberg, au fost arestați și expulzați de forțele israeliene.
Purtătorul de cuvânt al ONU, al-Kheetan, a cerut, de asemenea, încetarea utilizării de către Israel a detenției arbitrare și a „legislației antiteroriste definite în termeni largi și vagi, incompatibilă cu dreptul internațional al drepturilor omului”. El a spus că blocada asupra Gazei trebuie să înceteze și că asistența umanitară în cantități suficiente trebuie permisă să intre în enclavă.
Contextul și implicațiile
Această cerere a ONU vine pe fondul unei crize umanitare acute în Fâșia Gaza, unde populația suferă de pe urma blocadei israeliene impuse din 2007 și a războiului devastator declanșat după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023. Flotilele de ajutor umanitar au fost o modalitate prin care activiștii internaționali au încercat să spargă blocada și să atragă atenția asupra situației disperate a palestinienilor. Cu toate acestea, Israelul consideră astfel de acțiuni drept provocări la adresa securității sale și le tratează cu fermitate.
Cazul lui Saif Abu Keshek și Thiago de Avila evidențiază tensiunile dintre dreptul internațional și practicile israeliene. Acuzațiile de tortură și detenție fără acuzații sunt grave și, dacă se dovedesc adevărate, ar putea atrage sancțiuni sau condamnări internaționale suplimentare. De asemenea, moartea mamei lui Avila adaugă o dimensiune tragică acestui caz, amplificând presiunea asupra autorităților israeliene.
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Organizații neguvernamentale precum Amnesty International și Human Rights Watch au condamnat detenția și au cerut eliberarea imediată a activiștilor. De asemenea, guvernele Spaniei și Braziliei au solicitat informații și acces consular, iar diplomații lor monitorizează situația.
Analiză: Ce urmează?
Cererea ONU este un semnal puternic, dar nu are forță coercitivă. Israelul a ignorat în trecut astfel de apeluri, invocând securitatea națională. Cu toate acestea, presiunea internațională crește, mai ales în contextul în care Curtea Penală Internațională (CPI) investighează posibile crime de război în teritoriile palestiniene. Dacă ancheta ONU va găsi dovezi de tortură, acest lucru ar putea întări cazul împotriva Israelului la CPI.
Pe de altă parte, flotila Global Sumud și alte inițiative similare continuă să mobilizeze opinia publică globală. Deși interceptarea ambarcațiunilor este aproape sigură, impactul mediatic rămâne semnificativ. Activiștii speră că, prin astfel de acțiuni, vor menține atenția asupra crizei din Gaza și vor forța comunitatea internațională să acționeze.
În concluzie, cazul Abu Keshek și Avila este mai mult decât o simplă dispută juridică; el reflectă lupta mai largă pentru drepturile omului, justiție și responsabilitate în conflictul israeliano-palestinian. Rămâne de văzut dacă apelul ONU va fi ascultat sau va rămâne o altă declarație fără efect practic.
De ce este important:
Acest caz subliniază încălcarea gravă a dreptului internațional de către Israel, inclusiv detenția arbitrară și tortura, și evidențiază blocada ilegală a Gazei care împiedică ajutorul umanitar. Solicitarea ONU de anchetă și eliberare este crucială pentru a trage la răspundere autoritățile israeliene și pentru a proteja drepturile fundamentale ale activiștilor și ale populației palestiniene. Fără o presiune internațională susținută, astfel de abuzuri riscă să rămână nepedepsite, perpetuând suferința și instabilitatea în regiune.
