Clima Pământului se află într-un punct critic, mai dezechilibrată decât oricând în istoria înregistrată a omenirii, conform unui avertisment emis de agenția meteorologică a Organizației Națiunilor Unite (ONU). Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a subliniat, într-un raport recent, că planeta noastră câștigă o cantitate de energie termică cu mult superioară capacității sale naturale de a o elibera înapoi în spațiu. Acest fenomen alarmant este condus în principal de emisiile continue de gaze care încălzesc atmosfera, precum dioxidul de carbon, rezultat în urma activităților industriale și a arderii combustibililor fosili.
Acest „dezechilibru energetic” record, așa cum l-au denumit oamenii de știință, a propulsat temperaturile oceanelor către cote nebănuite în anul precedent și a continuat să dizolve ghețarii planetari la un ritm îngrijorător. Experții se tem acum că o fază naturală de încălzire, cunoscută sub numele de El Niño – care este așteptată să înceapă în a doua jumătate a anului – ar putea aduce curând noi recorduri de temperatură, exacerband efectele deja vizibile ale crizei climatice.
În replică la acest raport sumbru, Secretarul General al ONU, António Guterres, a reiterat apelul său urgent către toate națiunile lumii de a renunța treptat la combustibilii fosili și de a face tranziția către surse de energie regenerabilă. Șeful ONU a subliniat că această schimbare este imperativă pentru a „oferi securitate climatică, securitate energetică și securitate națională”.
„Planeta Pământ este împinsă dincolo de limitele sale. Fiecare indicator climatic principal clipește în roșu”, a avertizat Guterres, într-o adresare video caracteristică, directă și plină de gravitate. Cuvintele sale vin să întărească datele prezentate de OMM, care arată că ultimii 11 ani au fost cei mai calzi înregistrați pe Pământ, datele întinzându-se până în anul 1850.
Conform datelor prezentate, în anul 2025, temperaturile medii globale ale aerului au fost cu aproximativ 1,43°C peste cele din timpurile „pre-industriale”, adică perioada de dinainte ca oamenii să înceapă să ardă cantități masive de combustibili fosili. Deși o răcire temporară cauzată de modelul meteorologic natural La Niña a făcut ca anul 2025 să nu fie la fel de fierbinte precum 2024 – an care a fost amplificat de faza opusă, El Niño – anul trecut a rămas totuși unul dintre cele mai calzi trei ani din istoria observațiilor meteorologice.
Mulți oameni de știință cred acum că încălzirea globală se accelerează, deși aceștia subliniază că temperaturile se încadrează, în linii mari, în intervalul predicțiilor pe termen lung. Totuși, OMM indică o multitudine de alte dovezi care arată că clima se schimbă cu o viteză pe care nu am mai întâlnit-o până acum. Poate cea mai cuprinzătoare măsură a acestei schimbări este cantitatea de energie termică suplimentară absorbită de Pământ.
Acest „dezechilibru energetic” este, în esență, motorul care conduce schimbările climatice și a atins un nou maxim în anul precedent, conform OMM. În timp ce oamenii de știință lucrează încă pentru a înțelege exact de ce Pământul a acumulat atât de multă căldură suplimentară în ultimul deceniu sau cam atât, aceștia nu au nicio îndoială că gazele cu efect de seră, care captează căldura, precum dioxidul de carbon (CO2), sunt cauza principală a acestui dezechilibru.
Nivelurile de CO2 din atmosferă sunt la cel mai înalt nivel din ultimele cel puțin două milioane de ani, afirmă OMM, acest lucru fiind consecința directă a activităților umane, cum ar fi arderea cărbunelui, petrolului și gazului. O parte din energia suplimentară captată de aceste gaze încălzește atmosfera și uscatul, topind în același timp ghețarii planetari. Ghețarii lumii au avut unul dintre cei mai răi cinci ani din istorie în sezonul 2024/2025, conform datelor provizorii, în timp ce gheața marină de la ambii poli a fost la niveluri record sau aproape de record pe parcursul majorității anului 2025.
Totuși, impactul nu se oprește la uscat. Mai mult de 90% din energia excedentară a Pământului este absorbită de oceane, ceea ce are consecințe devastatoare: dăunează ecosistemelor marine, intensifică furtunile și contribuie la creșterea nivelului mărilor. Căldura stocată în primii 2 km ai oceanului global a atins un nou record anul trecut. În ultimele două decenii, oceanele s-au încălzit de mai mult de două ori mai rapid comparativ cu sfârșitul secolului al XX-lea.
„Activitățile umane perturbă tot mai mult echilibrul natural și vom trăi cu aceste consecințe timp de sute și mii de ani”, a declarat profesoara Celeste Saulo, secretar general al OMM. Raportul subliniază impacturile actuale ale temperaturilor în creștere, care ajută la intensificarea multor tipuri de fenomene meteorologice extreme și facilitează răspândirea bolilor, cum ar fi dengue.
Un exemplu elocvent este sud-vestul Statelor Unite, care se află în prezent în mijlocul unui val de căldură timpuriu, care bate recorduri, cu temperaturi depășind 40°C în anumite locuri în ultimele zile – cu aproximativ 10-15°C peste media normală. O analiză rapidă realizată de oamenii de știință din grupul World Weather Attribution a descoperit că intensitatea acestei călduri ar fi fost „practic imposibilă” fără schimbările climatice cauzate de om.
În același timp, cercetătorii monitorizează îndeaproape Oceanul Pacific, prognozele pe termen lung sugerând cu tărie că o fază de încălzire El Niño s-ar putea forma în a doua jumătate a anului 2026. Un El Niño – suprapus peste tendința de fond de încălzire cauzată de om – ar putea împinge temperaturile către noi cote în 2027.
„Dacă facem tranziția către El Niño, vom vedea din nou o creștere a temperaturii globale, potențial către noi recorduri”, a explicat dr. John Kennedy de la OMM. Această perspectivă pune presiune suplimentară pe comunitatea internațională pentru a lua măsuri concrete și imediate. Avertismentul ONU nu este doar un simplu raport științific, ci un strigăt de alarmă care subliniază urgența acțiunii colective pentru a proteja viitorul planetei și al generațiilor următoare.
ONU emite un nou avertisment climatic drastic în contextul iminentei reveniri a fenomenului El Niño
