Potrivit raportării FT, donația ar avea ca scop „asigurarea unor relații bune cu administrația” și „gestionarea reacțiilor politice negative”. Nu este prima dată când auzim de astfel de discuții: încă din iunie, CNBC relata despre negocieri similare, ulterior confirmate de președintele Donald Trump. Acesta a declarat atunci că s-au discutat „concepte în care părți din companii ar putea fi oferite publicului american, astfel încât publicul să devină partener al companiilor”. La acea vreme, nu s-a specificat mărimea exactă a cotei propuse.
Discuțiile sunt încă în faza preliminară, iar, potrivit FT, orice acțiune formală ar necesita aprobarea Congresului, ceea ce complică semnificativ procesul. Ideea unui fond public pentru AI a fost de altfel promovată public de Altman, iar OpenAI a devenit din ce în ce mai specifică în propunerile sale privind modul în care un astfel de fond ar putea fi structurat. Cel mai recent, un document de politici intitulat „Industrial Policy for the Intelligence Age”, publicat de OpenAI în aprilie, propunea un fond public de avere care să investească direct în laboratoarele de AI și în companiile care implementează această tehnologie.
„Randamentele fondului ar putea fi distribuite direct cetățenilor, permițând mai multor oameni să participe direct la creșterea generată de AI, indiferent de averea lor inițială sau de accesul la capital”, se arată în document. O versiune mai agresivă a acestei politici a fost propusă în iunie de senatorul Bernie Sanders (independent, Vermont), care a cerut un impozit unic de 50% pe acțiunile companiilor de AI, acțiunile colectate urmând să fie depuse într-un fond public de avere. Proiectul de lege, numit „American AI Sovereign Wealth Fund Act”, s-ar aplica tuturor companiilor de AI „sistemic importante”, inclusiv celor care se ocupă de centre de date, infrastructură sau robotică. Conform propunerii, companii precum Google și SpaceX, care includ AI doar ca parte a afacerii lor, ar putea separa părțile non-AI pentru a evita impozitarea.
Ce înseamnă toate acestea pentru viitorul industriei? Pe de o parte, este clar că OpenAI încearcă să-și asigure o poziție favorabilă în fața administrației americane, într-un context în care reglementările privind AI-ul devin tot mai dure. Pe de altă parte, propunerea ridică semne de întrebare legate de independența companiilor tech și de posibila naționalizare indirectă a unor active strategice. Dacă un fond suveran american ar deține acțiuni la OpenAI, ar putea influența deciziile companiei? Ar fi acesta un pas către un „AI național”, controlat de stat?
Analiștii sunt împărțiți. Unii consideră că este o mișcare inteligentă din partea lui Altman, care anticipează valul de reglementări și încearcă să transforme o potențială amenințare într-o oportunitate. Alții avertizează că o astfel de donație ar putea crea un precedent periculos, în care companiile tech „cumpără” bunăvoința politică prin cedarea de acțiuni. În plus, rămâne neclar cum ar fi evaluată cota de 5% și cum s-ar asigura că fondul este administrat transparent și în interesul publicului.
Un aspect important este că propunerea vine pe fondul unei creșteri explozive a interesului pentru AI generativ, dar și al temerilor legate de concentrarea puterii economice în mâinile câtorva companii. OpenAI, deși inițial o organizație non-profit, s-a transformat într-o entitate cu scop lucrativ, iar evaluarea sa actuală este estimată la zeci de miliarde de dolari. O donație de 5% ar însemna miliarde de dolari pentru fondul suveran.
De asemenea, propunerea lui Sanders, deși mai radicală, reflectă o preocupare reală: cum să se asigure că beneficiile AI-ului nu ajung doar la acționari și fondatori, ci și la cetățenii de rând. În Europa, de exemplu, se discută deja despre un „fond de solidaritate AI” care să redistribuie câștigurile. Statele Unite par să meargă pe o cale similară, dar cu un accent mai mare pe implicarea statului.
În concluzie, propunerea OpenAI este mai mult decât o simplă donație: este un test pentru relația dintre inovație și guvernare în era inteligenței artificiale. Rămâne de văzut dacă Congresul va aproba o astfel de măsură și dacă alte companii vor urma exemplul. Cert este că dezbaterea abia începe, iar consecințele vor fi resimțite la nivel global.
De ce este important:
Această propunere marchează un punct de cotitură în modul în care giganții tech interacționează cu statul. Dacă va fi implementată, ar putea crea un precedent pentru o nouă formă de parteneriat public-privat în domeniul AI, cu implicații majore asupra reglementării, distribuției bogăției și suveranității tehnologice. În plus, dezbaterea evidențiază tensiunea dintre inovația rapidă și nevoia de control democratic, o problemă care va defini următorul deceniu.
