Pakistan a propus un plan ambițios în două etape pentru a pune capăt războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran, cu scopul de a redeschide Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai strategice rute de transport petrolier din lume, au declarat surse diplomatice pentru agenția de presă Reuters. Planul, denumit provizoriu „Acordul Islamabad”, prevede un armistițiu imediat urmat de negocieri extinse care să conducă la o înțelegere permanentă între părțile beligerante. Contactele diplomatice intense sunt în curs de desfășurare, iar armata pakistaneză joacă un rol central în facilitarea dialogului dintre Washington, Tehran și Jerusalem.
Conform informațiilor difuzate de postul Al Jazeera, șeful armatei pakistaneze, mareșalul de câmp Asim Munir, a fost în legătură „non-stop pe parcursul întregii nopți" cu vicepreședintele american JD Vance, emisarul special Steve Witkoff și ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi. Sursa citată a subliniat că toate elementele acordului trebuie să fie convenite până la sfârșitul zilei de marți, iar înțelegerea inițială urmează să fie structurată ca un memorandum de înțelegere finalizat pe cale electronică, Pakistanul servind drept unic canal de comunicare în cadrul acestor negocieri delicate.
În conformitate cu propunerea pakistaneză, încetarea focului ar urma să intre în vigoare imediat, permițând astfel redeschiderea Strâmtorii Hormuz, care reprezintă arteră vitală pentru comerțul internațional cu petrol. Perioada de 15 până la 20 de zile ar fi alocată pentru finalizarea unui acord mai amplu, care ar urma să fie discutat în cadrul unor convorbiri față în față ce vor avea loc la Islamabad. Acordul final ar urma să includă angajamente din partea Iranului de a nu mai urmări arme nucleare, în schimbul ridicării sancțiunilor și al eliberării activelor înghețate.
Esmail Baghaei, purtătorul de cuvânt al ministerului de externe din Iran, a confirmat eforturile diplomatice ale Pakistanului, menționând că Tehran-ul analizează propunerea, dar a adăugat că retragerea completă a blocadei Strâmtorii Hormuz nu face parte din acest plan temporar de încetare a focului. „Iranul este concentrat pe asigurarea securității țării în contextul atacurilor intensificate din partea Statelor Unite și Israelului", a declarat Baghaei într-o conferință de presă. Printre țintele atacurilor se numără o universitate de top din Tehran și combinatul petrochimic South Pars de la Asaluyeh, ambele fiind grav afectate de bombardamentele recente.
Numărul victimelor din Iran de la începutul războiului a depășit 2.000 de persoane, potrivit autorităților de la Tehran. Situația umanitară din regiune continuă să se deterioreze rapid, iar comunitatea internațională urmărește cu îngrijorare evoluția acestor negocieri cruciale pentru stabilitatea Orientului Mijlociu.
Un oficial iranian de rang înalt, citat de Reuters, a declarat luni că Tehran-ul nu va accepta termene limită în cadrul procesului de revizuire a propunerii pakistaneze. Mai mult, acesta a subliniat că Washington-ul nu dispune încă de pregătirea necesară pentru un armistițiu permanent, ceea ce complică semnificativ perspectivele unei încetări durabile a ostilităților. Această poziție iraniană reflectă o neîncredere profundă față de intențiile administrației americane și o reticență de a ceda presiunilor externe.
Într-o analiză pentru Al Jazeera, jurnalistul Osama bin Javaid a relatat că oficiali pakistanezi au descris implicarea Islamabadului drept o „diplomație frantică", însă se confruntă cu provocări considerabile. „Problema cu care se confruntă este esențialmente o ceartă între copii de școală pe care trebuie să o gestioneze. Sunt egouri pe care trebuie să le echilibreze și un ocean de neîncredere peste care trebuie să construiască poduri", a explicat Javaid. Potrivit surselor sale, Pakistanul poartă discuții atât cu clerul iranian, cât și cu diplomați și comandanți militari, însă nivelul de suspiciune rămâne extrem de ridicat.
O întrebare crucială ridicată de unii observatori se referă la garanțiile de securitate pe care Iranul le-ar putea obține în eventualitatea unui acord. „Ați auzit purtătorul de cuvânt al ministerului de externe iranian menționând că au fost atacați de multiple ori de Statele Unite și Israel. Și apoi, dacă există o apropiere, dacă există un acord, care sunt garanțiile că liderii lor nu vor fi vizați?", a declarat Javaid, evidențiind una dintre principalele obstacole în calea unei înțelegeri.
Purtătorul de cuvânt al ministerului de externe iranian a mai declarat luni că Tehran-ul nu va accepta niciodată planul în 15 puncte prezentat de Statele Unite luna trecută. Baghaei a subliniat că Iranul și-a finalizat propriile cerințe în contextul propunerilor recente de încheiere a războiului, dar le va dezvălui doar în momentul considerat potrivit. „Aceste propuneri sunt extrem de ambițioase, neobișnuite și ilogice", a adăugat oficialul iranian, respingând orice interpretare a implicării în negocieri mediate ca pe un semn de slăbiciune.
Președintele american Donald Trump a postat duminică un mesaj agresiv, cu expresii obscene, prin care a amenințat că va „da iadul" peste Tehran dacă aceasta nu încheie un acord până la sfârșitul zilei de marți pentru a redeschide Strâmtoarea Hormuz. Această atitudine belicoasă contrastează cu eforturile diplomatice în curs și reflectă tensiunile existente în cadrul administrației americane în privința strategiei față de Iran.
În paralel cu ostilitățile împotriva Iranului, Israelul a invadat sudul Libanului și a efectuat raiduri aeriene asupra Beirutului, unde autoritățile libaneze au raportat cel puțin 1.461 de persoane ucise, inclusiv cel puțin 124 de copii. Peste 1,2 milioane de libanezi au fost dislocați din gospodăriile lor, ceea ce determină o criză umanitară de proporții majore în regiune.
Strâmtoarea Hormuz rămâne sub blocadă de facto din partea Iranului, ceea ce generează temeri majore privind perturbarea traficului maritim și consecințele asupra pieței energetice mondiale. Prin această strâmtoare tranzitează peste 20% din petrolul și gazele naturale ale lumii, iar orice perturbare prelungită ar putea avea efecte devastatoare asupra economiei globale. Această realitate subliniază urgența găsirii unei soluții care să permită reluarea fluxului comercial prin această rută strategică.
Eforturile mediate de Pakistan reprezintă un moment critic în încercarea de a stopa escaladarea conflictului și de a preveni o extindere a războiului în întreaga regiune. Succesul sau eșecul acestor negocieri va depinde în mare măsură de capacitatea părților de a depăși neîncrederea reciprocă și de a găsi un terrain comun pentru un acord durabil. Monitorizarea situației continuă, iar comunitatea internațională așteaptă cu răsuflarea tăiată rezultatul acestei runde cruciale de diplomație secretă.
Pakistan oferă un plan de încetare a focului în două etape pentru a pune capăt războiului SUA-Israel asupra Iranului: Raport
