Alerta emisă de Autoritatea Națională de Gestionare a Dezastrelor (NDMA)
Duminică, NDMA a emis o alertă valabilă pentru următoarele 12-24 de ore, vizând în special regiunile nordice ale țării. Zonele identificate ca fiind cele mai vulnerabile sunt districtul Hunza și Skardu din regiunea montană Gilgit-Baltistan, precum și provincia Khyber Pakhtunkhwa. De asemenea, autoritățile au avertizat asupra riscului de inundații în capitala Islamabad și în zonele urbane adiacente, inclusiv Rawalpindi. Administrațiile provinciale și locale au fost puse în stare de alertă maximă și li s-a ordonat să curețe sistemele de drenaj.
Contextul climatic: al patrulea an consecutiv de muson devastator
Pakistanul se pregătește pentru un nou sezon musonic, care, potrivit prognozelor, va începe mai târziu în această lună. Anul trecut, ploile musonice au ucis peste 1.000 de oameni, dintre care 275 de copii, și au strămutat trei milioane de persoane. Însă inundațiile istorice din 2022 rămân punctul de referință pentru amploarea dezastrelor climatice din Pakistan: aproape 1.700 de morți, peste 30 de milioane de persoane strămutate, pagube materiale de 14,8 miliarde de dolari și o pierdere de 15,2 miliarde de dolari din PIB-ul țării.
Ghețarii Pakistanului – o bombă cu ceas climatică
Pakistanul găzduiește aproximativ 13.000 de ghețari – cel mai mare număr din lume după calotele polare. Încălzirea globală îi topește într-un ritm alarmant. În Gilgit-Baltistan, temperaturile au atins anul acesta un record de 48,5°C, depășind maximul anterior stabilit în 1971. Această căldură extremă accelerează topirea ghețarilor, umflând și spargând lacurile glaciare din această regiune ecologic sensibilă.
Potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), topirea ghețarilor din lanțurile Hindukuș, Himalaya și Karakorum a format peste 3.000 de lacuri glaciare în Gilgit-Baltistan și Khyber Pakhtunkhwa. Dintre acestea, 33 au fost evaluate ca fiind vulnerabile la erupe periculoase (GLOF), iar peste 7,1 milioane de oameni care trăiesc în apropiere sunt expuși riscului. Un GLOF poate elibera milioane de metri cubi de apă și resturi în câteva ore, distrugând poduri, ferme și comunități întregi în aval.
Proiectul GLOF-II: progrese și limite
În parteneriat cu UNDP, Pakistanul a lansat în 2017 proiectul de reducere a riscului de inundații provocate de lacurile glaciare (GLOF-II), care acoperă 24 de văi din 15 districte din Gilgit-Baltistan și Khyber Pakhtunkhwa. Inițiativa s-a concentrat pe sisteme de avertizare timpurie, infrastructură de protecție împotriva inundațiilor și pregătirea comunităților.
Cu toate acestea, Zakir Hussain, directorul general al Autorității de Gestionare a Dezastrelor din Gilgit-Baltistan, a declarat pentru Al Jazeera că amploarea acoperirii este adesea înțeleasă greșit. Proiectul GLOF-II a acoperit doar 16 văi selectate, nu întreaga regiune, iar în cadrul acestora, doar un număr limitat de situri. În multe dintre zonele cele mai afectate în 2025 – inclusiv Ghizer, Diamer și părți din Hunza – nu a existat niciun sistem de avertizare timpurie.
„Problema acolo a fost absența totală a acoperirii”, a spus Hussain. „Singura excepție este Shishper, în valea Hunza, unde un sistem de avertizare exista, dar nu a generat nicio alertă, deși ghețarul își schimbase comportamentul. În celelalte cazuri, problemele sunt foarte diferite și trebuie să facem distincția.”
Promisiunile neonorate de la Geneva
După inundațiile din 2022, Pakistanul a găzduit o conferință a donatorilor la Geneva, în ianuarie 2023, unde au fost promise aproximativ 11 miliarde de dolari pentru reconstrucție. Însă, potrivit OCHA (Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare), până în iunie 2025 fuseseră livrați doar aproximativ 4,5 miliarde de dolari, în mare parte pentru locuințe, transport și proiecte de gestionare a riscului de inundații.
„Este clar că părțile la conferință nu își asumă responsabilitatea când vine vorba de transferul de fonduri, de tehnologie și de consolidarea capacităților țărilor care suferă consecințele emisiilor de carbon ale lumii dezvoltate”, a declarat Hussain.
Lipsa de coordonare și infrastructură
Ceea ce agravează vulnerabilitatea Pakistanului, adaugă Hussain, nu este doar lipsa infrastructurii, ci și lipsa de coordonare între diferitele instituții. „Ceea ce acceptă o instituție, alta nu acceptă, iar acest lucru creează obstacole administrative și defecțiuni în răspuns. Integrarea prognozelor cu metricile de răspuns este locul unde trebuie să se lucreze.”
Concluzii și perspective
Pakistanul, deși contribuie cu mai puțin de 1% la emisiile globale, se află printre primele cinci țări cele mai afectate de schimbările climatice. Alerta actuală subliniază o realitate dureroasă: fără investiții masive în sisteme de avertizare timpurie, infrastructură rezilientă și cooperare internațională, ciclul dezastrelor va continua. În timp ce lumea vorbește despre tranziția energetică, Pakistanul se luptă să supraviețuiască propriilor ghețari.
De ce este important:
Acest articol evidențiază modul în care schimbările climatice, deși cauzate în principal de țările dezvoltate, lovesc cel mai puternic națiunile vulnerabile precum Pakistanul. Alerta națională nu este doar o știre meteorologică, ci un semnal de alarmă global: dacă nu se accelerează finanțarea și transferul de tehnologie, milioane de oameni vor continua să moară și să fie strămutați. În plus, dezvăluie lacunele din proiectele internaționale de adaptare și nevoia urgentă de coordonare instituțională.
