Leon al XIV-lea, care a preluat conducerea Bisericii Catolice în urmă cu doi ani, a făcut din inteligența artificială una dintre temele centrale ale pontificatului său. În fața a mii de studenți și cadre didactice, el a subliniat că „ceea ce se întâmplă în Ucraina, în Gaza și teritoriile palestiniene, în Liban și în Iran ilustrează evoluția inumană a relației dintre război și noile tehnologii, într-o spirală a anihilării”. Papa a cerut o monitorizare mai strictă a modului în care AI este dezvoltată și utilizată atât în contexte militare, cât și civile, „pentru ca aceasta să nu absolve oamenii de responsabilitatea alegerilor lor și să nu exacerbeze tragedia conflictelor”.
Discursul a avut loc pe fundalul unei creșteri dramatice a cheltuielilor militare la nivel global, în special în Europa, unde statele au alocat sume record pentru apărare. Papa a denunțat acest fenomen, spunând că „o mână de tirani cheltuie miliarde pe război, în timp ce educația și sănătatea sunt subfinanțate, iar elitele care nu au nicio grijă de binele comun se îmbogățesc”. El a făcut apel la o redirecționare a resurselor către cercetare și educație, care să pună în valoare viața, nu distrugerea.
Un moment emoționant al vizitei a fost întâlnirea Papei cu un grup de tineri palestinieni veniți din Gaza. Nada Rahim Jouda, în vârstă de 19 ani, a fost una dintre studentele care l-au cunoscut pe Suveranul Pontif la doar două zile după sosirea în Italia. Ea studiază științe economice la Roma și a descris orașul ca fiind „un rai pentru mine”. „Aici totul este verde, nu este gri și plin de probleme și oameni mizerabili pe străzi”, a spus ea. Cu toate acestea, Nada rămâne îngrijorată pentru familia rămasă în Gaza: mama ei, care se recuperează după leucemie, și surorile mai mici, de 17 și 13 ani. Pe parcursul războiului, familia a fost nevoită să se mute de patru ori, iar mama nu a putut primi tratament pentru cancer.
Papa Leon al XIV-lea a subliniat că educația și cercetarea trebuie să meargă în direcția opusă celei actuale, „spre viața popoarelor care strigă după pace și dreptate”. El a anunțat că în săptămânile următoare va publica prima sa enciclică, în care va aprofunda aceste teme, inclusiv impactul inteligenței artificiale asupra umanității.
Vizita la La Sapienza a fost, de asemenea, un simbol al reconcilierii dintre Biserică și mediul academic, după incidentul din 2008. Atunci, Papa Benedict al XVI-lea fusese invitat să vorbească, dar o parte a corpului universitar a protestat împotriva pozițiilor sale considerate conservatoare. De data aceasta, atmosfera a fost una de deschidere și dialog, iar Papa a fost aplaudat la scenă deschisă.
În contextul tensiunilor globale, mesajul Papei Leon al XIV-lea vine ca un avertisment puternic împotriva dezumanizării războiului prin tehnologie. El a cerut comunității internaționale să acționeze urgent pentru a preveni ca inteligența artificială să devină un instrument al distrugerii în masă, fără control uman. „Nu putem permite ca mașinile să decidă cine trăiește și cine moare”, a spus el, stârnind ropote de aplauze.
De ce este important:
Acest discurs marchează o poziție fermă a Bisericii Catolice într-o dezbatere globală crucială: etica inteligenței artificiale în război. Într-o perioadă în care cheltuielile militare explodează și conflictele devin tot mai tehnologizate, Papa reamintește că umanitatea riscă să piardă controlul asupra propriilor creații. Apelul său la pace și la responsabilitate colectivă este cu atât mai puternic cu cât vine din partea unui lider spiritual care a ales să se întâlnească cu victimele directe ale războiului – tinerii din Gaza. Mesajul său este un semnal de alarmă pentru liderii lumii: fără o reglementare strictă a AI în domeniul militar, riscăm o escaladare fără precedent a violenței.
