Experiența lui Davis reflectă o tendință observată de experți la nivel național: după alegerile din 2020, poliția locală a început să fie tot mai implicată în sprijinirea oficialilor electorali. „Numărul amenințărilor la adresa oficialilor electorali, a jurisdicțiilor și a lucrătorilor electorali înseamnă că forțele de ordine au un rol sporit și pe termen lung de jucat”, explică Katie Reisner, de la centrul nonpartizan States United Democracy Center. „Nu mai e vorba doar de a intra în acțiune în ziua alegerilor și de a ieși imediat.” Un sondaj realizat anul acesta de Brennan Center for Justice arată că 32% dintre oficialii electorali locali au raportat că au fost victime ale amenințărilor, hărțuirii sau abuzurilor din cauza muncii lor. Amenințările și hărțuirile au crescut semnificativ după declarațiile nefondate ale fostului președinte Donald Trump privind fraudarea alegerilor din 2020. În plus, ultimii ani au înregistrat o rată istorică de plecare a oficialilor electorali din funcții.
În Green Bay, Davis a înțeles, după discuții cu oficialii orașului, că departamentul de poliție trebuie să joace „un rol mai proactiv” în timpul alegerilor. Colaborarea între agențiile locale nu se limitează însă doar la statele-cheie. Potrivit sondajului Brennan Center, 89% dintre administratorii electorali au declarat că, înainte de alegerile de mijloc de termen din 2026, intenționează să „coopereze cu cel puțin o altă agenție sau departament pentru a asigura alegeri sigure și securizate”. Reisner subliniază că, pentru o coordonare eficientă, oficialii electorali locali și forțele de ordine trebuie să înceapă să comunice între ei – și să o facă des. Și să elaboreze planuri cu mult înainte de alegeri. „Încurajăm oamenii să evite să caute numele oficialului electoral chiar în ziua alegerilor. Nimeni nu își dorește asta”, spune ea. „Ceea ce este cu adevărat productiv este o colaborare interguvernamentală și interfuncțională cu mult înainte de ziua votului.”
Tina Barton, co-președinta Comitetului pentru Alegeri Sigure și Sigure, a lucrat ca administrator electoral timp de două decenii, aproape jumătate din acest timp în Michigan, un alt stat-cheie. Ea afirmă că comunicarea dintre oficialii electorali și forțele de ordine ar trebui să fie „o conversație fără sfârșit”. „Alegerile au loc tot timpul anului, în toată țara. Așadar, suntem mereu în modul de planificare pentru următorul ciclu electoral. Este important să începi aceste conversații din momentul în care îți trece prin minte că ar trebui să le începi”, adaugă Barton.
În Green Bay, Davis spune că aceste discuții l-au făcut să realizeze că el și departamentul său nu știau prea multe despre legile electorale. Nu erau siguri, de exemplu, de legile privind campania electorală în apropierea secțiilor de votare. Wisconsin are, de asemenea, o lege care permite alegătorilor să conteste eligibilitatea unui alt alegător la secția de votare. „Vedeam că, dacă s-ar întâmpla așa ceva, s-ar putea transforma rapid într-o perturbare care să necesite intervenția poliției”, spune Davis. „Suntem deja într-un mediu foarte tensionat în jurul alegerilor și nu trebuie mult ca una dintre aceste situații să devină ceva la care un polițist să fie chemat.”
În timpul alegerilor din 2024, oficialii au primit un număr record de amenințări cu bombă, deși Barton spune că alegerile s-au desfășurat foarte lin, în mare parte pentru că oficialii erau pregătiți. „Pentru americanul de rând, probabil că 2024 a fost un ciclu electoral destul de liniștit”, spune ea, „dar asta s-a datorat tuturor simulărilor, instruirilor și muncii asidue a oficialilor electorali, a forțelor de ordine și a altor părți interesate care au făcut aceste pregătiri și exerciții în ultimii ani.”
Cu toate acestea, implicarea poliției în alegeri ridică și unele îngrijorări în rândul apărătorilor dreptului la vot. Aceste preocupări sunt cu atât mai mari în acest an, din cauza unor mesaje contradictorii venite de la oficiali și aliați ai lui Trump cu privire la forțele federale de ordine, în special agenții de imigrare, care ar putea fi prezenți în apropierea secțiilor de votare. Procurorul general interimar al SUA, Todd Blanche, a întrebat de ce există obiecții față de trimiterea agenților de imigrare la secțiile de votare. Legea federală interzice trupelor federale sau forțelor de ordine să interfereze cu votul. Există, de asemenea, temeri că unele forțe de ordine locale ar putea depăși limitele. În comitatul Riverside, California, șeriful local – un republican – a fost acuzat de încălcarea legislației electorale.
De ce este important:
Această tendință de militarizare a procesului electoral, deși poate părea o soluție logică la creșterea amenințărilor, ridică semne de întrebare fundamentale despre echilibrul dintre securitate și drepturile civile. Pe măsură ce poliția locală devine un actor central în organizarea alegerilor, riscul de intimidare a alegătorilor sau de abuz al puterii crește. Este esențial ca legislația să definească clar limitele intervenției forțelor de ordine, pentru a nu transforma protecția în constrângere. În plus, colaborarea dintre oficialii electorali și poliție trebuie să fie transparentă și supusă controlului public, pentru a menține încrederea în integritatea alegerilor. Într-o democrație, securitatea nu trebuie să vină în detrimentul libertății de vot.
