Probabil că știți Tools for Humanity mai bine prin proiectul său de verificare cunoscut sub numele de World – și prin dispozitivul său asociat, o sferă argintie înfiorătoare care vrea să vă scaneze globii oculari. Ideea din spatele acestui proiect este că compania va putea verifica identitățile oamenilor folosind scanări unice ale irisului, ajutând la distingerea activității umane de cea a roboților într-o lume din ce în ce mai automatizată, pe care Altman, co-fondator și președinte al Tools for Humanity, o construiește. Compania ar folosi, de asemenea, aceste scanări pentru a valida identitățile oamenilor, sprijinind astfel tranzacționarea propriei sale criptomonede, Worldcoin.
Aceste ambiții vagi și suspecte au fost suficiente pentru a atrage fonduri la o evaluare de 2,5 miliarde de dolari de la investitori precum Andreessen Horowitz, Bain Capital și alte fonduri care sprijină companii blockchain. Dar acum, se pare că Tools for Humanity își reduce dimensiunile, în timp ce se luptă să genereze venituri. În Statele Unite, companii precum Tinder, Zoom și Docusign au colaborat cu proiectul secundar al lui Altman. La nivel internațional, Tools for Humanity s-a confruntat cu probleme de reglementare și etice. De exemplu, în Kenya, India și Hong Kong, oamenilor li s-a oferit echivalentul a 50 de dolari în Worldcoin în schimbul datelor lor biometrice. Kenya a interzis ulterior World să opereze în țară, invocând probleme de confidențialitate și financiare; între timp, Coreea de Sud a amendat compania cu 830.000 de dolari pentru încălcarea presupusă a legii locale privind confidențialitatea.
Cine ar fi crezut? Oamenii nu se simt prea bine când își oferă datele biometrice unei startup-uri în schimbul a 50 de dolari în criptomonede. Această situație evidențiază o problemă fundamentală: în timp ce OpenAI se pregătește să intre pe piața de capital cu o evaluare uriașă, celălalt proiect al lui Altman se clatină. Este o poveste despre două fețe ale aceleiași monede – pe de o parte, succesul răsunător al inteligenței artificiale generative, iar pe de altă parte, eșecul unei încercări de a construi o infrastructură de identitate bazată pe biometrie.
Tools for Humanity a fost fondată cu scopul de a rezolva problema distincției dintre oameni și roboți într-o lume digitală tot mai populată de inteligență artificială. În teorie, sună bine: ai nevoie de o modalitate sigură de a verifica că ești om, nu un bot. În practică, însă, implementarea a fost problematică. Oferirea de stimulente financiare pentru scanarea irisului a ridicat semne de întrebare serioase cu privire la consimțământ și la utilizarea datelor. Oamenii din țări în curs de dezvoltare au fost atrași de promisiunea unor bani rapidi, fără a înțelege pe deplin implicațiile pe termen lung ale cedării datelor biometrice.
Reacțiile negative nu au întârziat să apară. Kenya a fost una dintre primele țări care a interzis proiectul, după ce autoritățile au investigat și au descoperit că practicile companiei încălcau legile locale privind protecția datelor. Coreea de Sud a urmat cu o amendă substanțială, iar alte țări analizează acum cu atenție activitățile Tools for Humanity. În plus, există întrebări legate de securitatea datelor: cum poate o companie să garanteze că scanările irisului nu vor fi furate sau utilizate în mod abuziv? Odată ce datele biometrice sunt compromise, nu le poți schimba așa cum schimbi o parolă.
Concedierile raportate la Tools for Humanity sunt un semnal de alarmă. Dacă o companie cu o evaluare de 2,5 miliarde de dolari și cu sprijinul unor nume grele din Silicon Valley se luptă să supraviețuiască, ce șanse au startup-urile mai mici care încearcă să construiască proiecte similare? Este posibil ca modelul de afaceri să nu fie sustenabil pe termen lung, iar investitorii să își piardă răbdarea. În plus, competiția în domeniul verificării identității este acerbă, cu soluții alternative care nu necesită scanarea irisului și care sunt mai puțin invazive.
Pe de altă parte, OpenAI se pregătește pentru un IPO care ar putea stabili un nou record. Compania a revoluționat domeniul inteligenței artificiale cu ChatGPT și alte modele de limbaj, atrăgând atenția întregii lumi. Evaluarea sa este estimată la zeci de miliarde de dolari, iar listarea la bursă ar putea fi un moment istoric pentru tehnologie. Dar succesul OpenAI nu ar trebui să umbrească problemele de la Tools for Humanity. Ambele companii sunt conduse de aceeași persoană, Sam Altman, iar contrastul dintre ele este izbitor.
Altman este un vizionar, fără îndoială. El a co-fondat OpenAI, a fost președintele Y Combinator și acum conduce Tools for Humanity. Dar viziunea sa pentru o lume în care identitatea este verificată prin scanarea ochilor pare să se lovească de realități dure. Oamenii nu sunt încă pregătiți să își ofere datele biometrice unei companii private, mai ales atunci când stimulentul este o criptomonedă volatilă. În plus, reglementările privind confidențialitatea devin din ce în ce mai stricte la nivel global, ceea ce face ca astfel de proiecte să fie și mai dificil de implementat.
Ce urmează pentru Tools for Humanity? Concedierile sunt doar începutul. Compania va trebui să își reevalueze strategia, să găsească modalități de a genera venituri fără a încălca reglementările și să recâștige încrederea publicului. Poate că va trebui să se concentreze pe parteneriate cu guverne sau organizații non-profit, în loc să încerce să convingă indivizii să își scaneze ochii pentru bani. Sau poate că va trebui să abandoneze complet modelul actual și să caute o altă nișă.
În orice caz, povestea Tools for Humanity este un avertisment pentru toate startup-urile care se bazează pe colectarea de date biometrice. Tehnologia poate fi promițătoare, dar implementarea ei trebuie să țină cont de etică, de reglementări și de sentimentul public. Altman a învățat această lecție pe propria piele, iar acum trebuie să decidă cum să meargă mai departe.
