Sánchez, cunoscut pentru capacitatea sa de a gestiona situații de criză – de la pandemia de COVID-19 și inundațiile mortale din Valencia din 2024, până la blackout-ul din 2025 și incendiile de vegetație actuale – a încercat să preia controlul narațiunii. Vineri, el a apărut în fața presei în Ceuta, mobilizând armata și instalând un baraj plutitor de 500 de metri la granița cu Marocul. Guvernul său a declarat situația sub control, iar Sánchez a trimis o scrisoare partenerilor europeni, acuzându-i pe unii dintre ei că „atacă Spania”.
Însă imaginile cu zeci de mii de migranți intrând pe teritoriul spaniol au făcut înconjurul lumii, stârnind reacții dure din partea liderilor străini anti-imigrație. Președintele american Donald Trump a numit traversarea o „catastrofă” și o „invazie”, dând vina pe legile „slabe” și „foarte liberale” ale Spaniei. Departamentul de Stat al SUA a postat pe rețelele sociale, acuzând politicile prietenoase cu migranții ale lui Sánchez. Premierul italian Giorgia Meloni a declarat că criza din Spania arată „amenințarea” pe care o reprezintă migrația ilegală pentru securitatea europeană și a suspendat temporar acordul Schengen cu Spania, reimpunând controale la frontieră pentru călătorii aerieni și maritimi.
Pe plan intern, partidul de extremă dreapta VOX, care și-a consolidat prezența în parlamentul spaniol pe o platformă anti-imigrație, a cerut militarizarea graniței și deportarea imediată a tuturor migranților, inclusiv a minorilor. Partidul Popular (centru-dreapta) a solicitat declararea stării de urgență națională, închiderea frontierelor și mobilizarea armatei. Toate acestea vin într-un moment dificil pentru Sánchez, guvernul său fiind deja copleșit de răspunsul la incendiile de vegetație care devastează țara, inclusiv unele dintre cele mai mari din istorie.
Spaniolii glumesc adesea despre capacitatea lui Sánchez de a face față crizelor: „singurul lucru care mai lipsește este o invazie extraterestră”. Dar criza din Ceuta pare să fie diferită. Ceea ce a început ca o creștere moderată a numărului de treceri la frontieră s-a transformat joi într-o criză deschisă. Aproape 60.000 de persoane au trecut granița în câteva zile. Autoritățile raportează cel puțin 67 de morți, majoritatea înecați în încercarea de a ocoli digul care separă cele două țări.
Au mai existat încercări anterioare de a trece granița în Ceuta și Melilla – cealaltă enclavă spaniolă din regiune – uneori prin asalturi în masă. Ultimul episod de acest gen în Ceuta a avut loc în 2021, cunoscut drept „criza minorilor”, deoarece a implicat în principal copii care au înotat până în Ceuta. Migranții care încearcă să intre în Ceuta provin adesea din țări africane subsahariene și pot aștepta luni sau chiar ani în aceste enclave pentru momentul potrivit.
Dar există ceva diferit în acest caz: majoritatea migranților erau marocani, iar criticii susțin că forțele de ordine marocane au fost absente – chiar complice – de partea marocană a graniței în orele critice de joi, când mii de migranți traversau liber, inclusiv femei și copii, într-un flux aparent coordonat. „Cred că, după aproape 48 de ore de la începutul crizei din Ceuta, putem spune cu siguranță că aceasta a fost o criză fabricată”, a declarat Riccardo Fabiani, director de proiect pentru Africa de Nord la International Crisis Group. El a adăugat: „Avem mărturii ale unor marocani care au trecut în Ceuta. Avem videoclipuri care circulă online și care arată camioane pline cu oameni descărcându-i în fața forțelor de poliție marocane complice.”
Ambasadoarea Marocului în Spania, Karima Benyaich, a declarat că situația din Ceuta s-a desfășurat împotriva voinței Marocului. „Am prioritizat întotdeauna migrația legală, ordonată și sigură pentru toți”, a spus ea pentru Associated Press. Nu a comentat ce i-a determinat pe migranți să treacă în Ceuta.
Un posibil factor al afluxului este o recentă hotărâre a Curții Supreme spaniole care a ușurat regulile de deportare pentru migranții care intră în Ceuta sau Melilla. Decizia din 8 iulie împiedică forțele de ordine să deporteze migranții care înoată în teritorii, inversând practica de a-i deporta pe loc fără un proces legal. Unii dintre migranții care au trecut au spus că au citit mesaje care circulau pe rețelele sociale și platformele de mesagerie despre ușurința trecerii graniței în Ceuta și se așteptau să fie primiți și duși pe continentul spaniol.
Ceuta și Melilla se află sub control spaniol de secole, iar această criză reprezintă cea mai mare provocare pentru Sánchez de la preluarea mandatului. Rămâne de văzut dacă abilitățile sale de comunicare și gestionare a crizelor vor fi suficiente pentru a depăși acest moment.
De ce este important:
Această criză evidențiază tensiunile dintre politicile umanitare și securitatea națională, precum și vulnerabilitatea frontierelor europene în fața migrației masive. Reacția lui Sánchez va influența nu doar viitorul său politic, ci și direcția politicii migratorii a Uniunii Europene, într-un moment în care curentele anti-imigrație câștigă teren pe continent.
