Muntele Kailash, cunoscut și sub numele de „stâlpul lumii”, este venerat de hinduși, budiști, jainiști și adepți ai religiei tradiționale tibetane. Pentru credincioși, a vizita acest munte înseamnă a atinge un prag spiritual suprem, adesea căutat în ultima parte a vieții. „Este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le fac înainte de a încheia călătoria pământească”, explică istoricul religiilor Hindol Sengupta. „Hindușii cred că Muntele Kailash este sălașul suprem al Lordului Shiva, una dintre cele mai importante zeități, asociată cu puterea și distrugerea. Zeii umblă printre oameni în acești munți”, adaugă el. Din cauza sacralității sale, escaladarea vârfului este interzisă; pelerinii ocolesc muntele pe jos, parcurgând aproximativ 53 de kilometri într-un traseu de trei zile, la altitudini extreme care solicită organismul la maximum.
Tocmai această dificultate i-a determinat pe mulți să îi sfătuiască pe cei dragi să nu pornească la drum. Shubham Kumar își amintește că el și soția sa i-au rugat insistent pe părinții ei, Sanghamitra și Debarshi Banerjee, ambii în vârstă de 60 de ani, să renunțe la pelerinaj. „Este un traseu foarte greu”, le-a spus el, dar „ei erau destinați să meargă”. Ultima dată când familia a primit vești de la ei a fost când au ajuns la punctul de trecere a frontierei dintre Nepal și Tibetul chinez. „După aceea, nu a mai fost nicio comunicare”, spune Kumar. Cei doi soți făceau parte dintr-un grup de 32 de pelerini care sunt acum dispăruți.
Zona frontierei a fost una dintre cele mai afectate de inundațiile fulgerătoare declanșate de ruperea unui ghețar. Imaginile surprinse arată un val furios de apă și resturi care a înghițit un centru de imigrație din apropiere, cunoscut sub numele de Gyirong Port Immigration Office. „O clădire de beton, bine construită, a dispărut pur și simplu”, a lamentat Jagadish Vasudev, cunoscut ca Sadhguru, liderul fundației spirituale Isha. Fundația a pierdut legătura cu 3 ghizi și 77 de pelerini din 19 țări, inclusiv Statele Unite, Canada și state europene. Sadhguru a explicat că grupul lor respecta o „disciplină stupidă”: „trebuie să fim primii la centrul de imigrație, pentru că dacă ajungi mai târziu, pierzi ore întregi”. Tocmai această grabă i-a adus în zona dezastrului.
Printre dispăruți se numără și Vivek Srivastav, un om de știință american de origine indiană, stabilit de zeci de ani în Atlanta. Cumnatul său, Guarav Khare, a postat inițial un apel pe rețeaua X, iar apoi a declarat pentru NPR că Srivastav era un om care credea că „viața înseamnă să servești oamenii”. El făcea parte dintr-un grup de 11 pelerini care se îndreptau spre Muntele Kailash. „Îl căutăm de când au început inundațiile”, spune Khare, care coordonează eforturile întregii familii extinse.
Rețelele sociale au devenit un instrument crucial în aceste zile de criză. Zeci de postări cu fotografii și numere de telefon circulă pe Instagram, Facebook și X, iar voluntari încearcă să centralizeze informațiile. O tânără pe nume Varnika a postat un mesaj emoționant: „Părinții noștri, Shubhakshi și Sumit, erau în Nepal când au lovit inundațiile”. Povestea lor este doar una dintre sutele de drame care se desfășoară în umbra munților.
Această tragedie readuce în prim-plan vulnerabilitatea pelerinajelor din regiune. Deși incidente mortale au mai avut loc la adunări religioase – cum ar fi busculada de la Kumbh Mela din India, soldată cu peste 30 de morți în 2025, sau cea de la Mecca, cu peste 2.400 de victime în 2015 – o inundație care mătură pelerini în Himalaya este un eveniment rar. Și mai îngrijorător este faptul că dezastrul a fost parțial declanșat de schimbările climatice, care intensifică topirea ghețarilor și cresc riscul de rupere a acestora. Specialiștii atrag atenția că astfel de evenimente ar putea deveni mai frecvente, punând în pericol nu doar viețile pelerinilor, ci și întreaga economie locală, dependentă de turismul religios.
În timp ce echipele de salvare continuă să caute supraviețuitori, familiile rămân cu speranța că cei dragi vor fi găsiți. Autoritățile din Nepal și China nu au oferit încă o listă completă a dispăruților, iar numărul exact al pelerinilor afectați rămâne necunoscut. Ceea ce este cert este că, pentru mulți dintre acești credincioși, călătoria spre Muntele Kailash, menită să fie o apropiere de divinitate, s-a transformat într-un coșmar. Iar pentru cei rămași acasă, întrebarea „unde sunt cei dragi?” rămâne fără răspuns, în timp ce apele furioase ale râului Trishuli continuă să curgă, purtând cu ele amintirea unei tragedii care ar fi putut fi evitată.
De ce este important:
Această tragedie subliniază impactul schimbărilor climatice asupra comunităților religioase și asupra unor practici spirituale milenare. Ea atrage atenția asupra necesității de a adapta infrastructura și planurile de urgență în zonele montane vulnerabile, dar și asupra solidarității transnaționale în momente de criză. Pierderea a sute de pelerini într-un singur eveniment ar putea determina autoritățile să regândească securitatea rutelor de pelerinaj și să investească în sisteme de avertizare timpurie, pentru a preveni viitoare catastrofe.
