Chestionarul, intitulat „Întrebări pentru aliații NATO și alte părți interesate cheie”, se întinde pe trei pagini și a fost înmânat oficialilor care au primit documentul. Potrivit surselor, acesta este menit să ghideze interacțiunile dintre oficialii americani și omologii lor din NATO pe parcursul unei revizuiri de șase luni a forțelor americane în Europa. Întrebările sunt formulate cu o precizie care trădează o agendă politică clară, nu doar una militară.
Una dintre cele mai incisive întrebări se referă la „sprijinul public pentru prioritățile de politică externă ale SUA”. Aceasta este urmată de o altă întrebare care citează direct fraza „puternic, clar și liniștit”, folosită de secretarul apărării Pete Hegseth în discursul său de la Dialogul Shangri-La din mai. Această frază a devenit un fel de test de turnesol pentru alinierea la viziunea administrației Trump asupra alianței transatlantice.
Întrebările politice cele mai explicite apar la finalul documentului. Una dintre ele probează dacă aliații au impus restricții asupra accesului SUA la bazele militare și la zborurile militare deasupra teritoriilor lor. Această problemă a devenit o sursă de tensiune în contextul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, care a început pe 28 februarie. Mai multe țări europene au impus astfel de restricții după declanșarea conflictului. Chestionarul întreabă apoi: „Sunt dispuși să reducă sau să elimine astfel de restricții?”
Experții în securitate internațională consideră că acest document reflectă o tendință tot mai clară a administrației Trump de a implica aliații NATO în războiul din Iran, chiar dacă acest conflict depășește sfera de aplicare a pactului de apărare colectivă al NATO. Un oficial de rang înalt din apărarea unui stat membru NATO, care a vorbit sub protecția anonimatului, a declarat: „Această administrație confundă în mod constant temele NATO cu operațiunile militare unilaterale ale SUA. Acest chestionar reflectă și această confuzie. NATO nu are nimic de-a face cu Orientul Mijlociu.”
Chestionarul mai întreabă dacă aliații au susținut conceptul „NATO 3.0” al administrației Trump, care presupune ca partenerii europeni să își asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare, cu un sprijin american „mai limitat”. Alte întrebări reiau cererile lui Trump ca aliații să cheltuie mai mult pentru apărare și să contribuie mai mult la comanda și structura forțelor NATO.
Anumite țări au intrat deja în conflict cu cerințele menționate în chestionar. De exemplu, Trump a criticat în mod repetat Spania pentru decizia sa de a solicita o excepție de la acordul din 2025 prin care aliații NATO s-au angajat să își crească cheltuielile militare la 5% din PIB. În martie, Spania a închis și spațiul său aerian pentru avioanele americane și a refuzat să permită SUA să folosească bazele sale pentru atacuri împotriva Iranului. Trump a reacționat amenințând cu reducerea comerțului cu Madrid.
Un oficial european de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului, a remarcat că chestionarul „nu condiționează explicit prezența militară americană de loialitatea politică”. Cu toate acestea, oficialul a adăugat că documentul reflectă „dorința Pentagonului de a dezvolta argumente pentru reduceri specifice, aproape vindicative, ale prezenței forțelor”. De asemenea, transmite un mesaj clar aliatilor: „să fie de partea bună a Casei Albe, așteptându-se la o aliniere strânsă cu agenda Casei Albe”.
Jim Townsend, fost secretar adjunct al apărării al SUA, a explicat pentru programul „This is America” al Al Jazeera: „Aceste tipuri de probleme apar în conversații, fie că sunt democrați sau republicani. Știm că această administrație îi pasă foarte mult de loialitate, fie că este vorba de proprii oameni sau de aliați, în special. Și, știți, președintele Trump a vorbit cu aliații destul de sever despre așteptările sale privind loialitatea și sprijinul pentru SUA.”
Acest chestionar vine într-un moment de tensiuni profunde în relațiile transatlantice. De la revenirea lui Trump la Casa Albă, administrația sa a adoptat o abordare mai tranzacțională față de NATO, cerând în mod repetat ca europenii să își asume mai mult din povara apărării lor. În același timp, războiul din Iran a scos la iveală diviziuni majore între SUA și unii dintre cei mai apropiați aliați europeni, care se opun implicării lor în conflict.
Documentul obținut de Al Jazeera ridică întrebări fundamentale despre viitorul alianței transatlantice. Este NATO o alianță bazată pe valori comune și apărare colectivă, sau devine un instrument al politicii externe unilaterale a SUA? Răspunsul la această întrebare va modela nu doar relațiile dintre SUA și Europa, ci și securitatea globală în anii următori.
În timp ce oficialii americani insistă că chestionarul este doar un instrument de evaluare a parteneriatului, criticii văd în el o încercare de a transforma NATO într-un instrument de conformitate politică. „Este o abordare care subminează însăși esența alianței”, a declarat un diplomat european, care a dorit să-și păstreze anonimatul. „NATO nu este o organizație de loialiști, ci o comunitate de națiuni suverane care împărtășesc valori și interese.”
Pe măsură ce revizuirea Pentagonului continuă, rămâne de văzut cum vor răspunde aliații la aceste întrebări și ce consecințe vor avea răspunsurile lor. Un lucru este cert: relația transatlantică a intrat într-o nouă fază, în care loialitatea politică pare să devină la fel de importantă ca și capacitatea militară.
De ce este important:
Acest chestionar al Pentagonului reprezintă o schimbare fundamentală în modul în care SUA își tratează aliații NATO, transformând o alianță militară bazată pe valori comune într-un instrument de verificare a loialității politice. Întrebările despre sprijinul public pentru politicile SUA și despre restricțiile impuse accesului militar american arată că administrația Trump este dispusă să folosească prezența militară ca pârghie pentru a obține conformitate politică. Acest lucru are implicații profunde pentru securitatea europeană, pentru viitorul NATO și pentru echilibrul de putere global, în special în contextul războiului din Iran și al tensiunilor crescânde dintre SUA și unii dintre cei mai apropți aliați ai săi.
