Percy Salinas, avocat care reprezintă familiile persoanelor ajunse pe frontul din Ucraina, a declarat pentru postul local de televiziune N că, până în prezent, 13 peruani au murit în războiul din Ucraina, conform agenției de presă AFP. Salinas a spus că persoanelor li s-au oferit salarii lunare cuprinse între 2.000 și 3.000 de dolari și că aproximativ 600 de peruani au fost atrași de la începutul lunii octombrie pentru a lupta de partea Rusiei. Într-un comunicat emis joi, ambasada Rusiei la Lima a recunoscut că peruani au semnat contracte pentru a se alătura forțelor armate ruse.
Ministerul de Externe al Perului a declarat că a cerut ambasadei Rusiei să clarifice situația și să obțină informații despre locația și starea de bine a cetățenilor care servesc în armata rusă. Ministerul a subliniat că cetățenii peruani sunt obligați să solicite permisiunea Ministerului de Externe înainte de a servi într-o armată străină. Familiile unora dintre victime, care susțin că au fost recrutate sub pretexte false pentru a lupta în Ucraina, au protestat joi în fața ministerului din Lima, cerând repatrierea celor dragi.
Peru este cea mai recentă țară care ridică plângeri împotriva Rusiei cu privire la recrutarea înșelătoare a cetățenilor străini pentru a lupta în Ucraina. Potrivit estimărilor ucrainene din februarie, peste 1.780 de cetățeni din 36 de țări africane se crede că luptă alături de forțele ruse. Rusia a recunoscut, de asemenea, că a înrolat soldați din Coreea de Nord, dintre care se estimează că mii au fost uciși sau răniți în lupte, ca parte a unui pact militar convenit între Moscova și Phenian.
Acest caz scoate la lumină o practică tot mai răspândită prin care Rusia încearcă să suplinească pierderile masive de pe front, apelând la mercenari și voluntari străini, adesea prin metode dubioase. În timp ce Moscova neagă implicarea în trafic de persoane, dovezile adunate de autoritățile peruane și de organizațiile neguvernamentale sugerează o rețea bine organizată, care vizează persoane vulnerabile, în special din țări cu economii fragile.
Mecanismul de recrutare este simplu și perfid: agenți de recrutare, adesea plătiți de intermediari ruși, postează anunțuri online sau în ziare locale, promițând locuri de muncă bine plătite în Rusia – de la paznici la șoferi sau muncitori în construcții. Candidaților li se oferă contracte atractive, cu salarii de câteva mii de dolari pe lună, mult peste veniturile medii din Peru. Odată ajunși în Rusia, li se confiscă pașapoartele și sunt transportați în tabere de antrenament, unde sunt instruiți sumar și trimiși pe frontul din Ucraina. Cei care refuză sunt amenințați cu violența sau cu închisoarea.
Impactul uman este devastator. Familiile din Peru trăiesc cu teama constantă de a nu primi vești despre soarta celor plecați. Multe dintre victime sunt tineri din zone rurale, cu educație precară, care au văzut în oferta de muncă o șansă de a-și ajuta familiile. În loc de asta, au devenit carne de tun într-un război care nu este al lor. Avocatul Percy Salinas a relatat cazuri de peruani care au sunat disperați acasă, cerând ajutor pentru a scăpa de pe front, dar fără posibilitatea de a părăsi zona de conflict.
Reacția autorităților peruane a fost promptă, dar limitată. Ancheta Parchetului este un prim pas, însă repatrierea cetățenilor este complicată de lipsa de cooperare din partea Rusiei. Ambasada Rusiei la Lima a recunoscut existența contractelor, dar a minimalizat problema, susținând că peruanii au semnat de bunăvoie. În realitate, mulți dintre ei nu au înțeles pe deplin clauzele contractuale, scrise în limba rusă, și au fost presați să semneze.
Acest fenomen nu este izolat. În ultimii ani, Rusia a recrutat luptători din Siria, Libia, Sudan și alte țări africane, promițându-le cetățenie rusă sau bani. De asemenea, mercenari din grupul Wagner au fost implicați în operațiuni în Ucraina și în Africa. Diferența este că acum Rusia vizează și America Latină, o regiune unde influența sa a crescut prin intermediul unor acorduri economice și militare. Peru, cu o comunitate de aproximativ 10.000 de cetățeni care trăiesc în Rusia, devine o țintă ușoară.
De ce este important:
Acest caz evidențiază o încălcare gravă a drepturilor omului și a suveranității naționale. Traficul de persoane în scopuri de recrutare militară nu doar că pune în pericol viețile cetățenilor peruani, dar subminează și eforturile internaționale de a limita escaladarea conflictului din Ucraina. De asemenea, relevă vulnerabilitatea statelor mai mici în fața unor puteri care nu respectă normele juridice internaționale. Pentru România și alte țări din Europa de Est, acest fenomen este un semnal de alarmă: Rusia este dispusă să recurgă la orice metodă pentru a-și menține capacitatea de luptă, inclusiv prin exploatarea cetățenilor străini. Este esențial ca comunitatea internațională să sprijine Peru în anchetă și să exercite presiuni asupra Moscovei pentru a opri aceste practici ilegale.
