Epidemia a izbucnit în mai multe regiuni rurale și urbane sărace, unde rata de vaccinare era deja scăzută din cauza pandemiei de COVID-19, care a perturbat programele de imunizare de rutină. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat în repetate rânduri că astfel de focare sunt inevitabile atunci când acoperirea vaccinală scade sub 95%. În Bangladesh, în unele zone, procentul copiilor vaccinați împotriva rujeolei a coborât la 70% sau chiar mai puțin.
Rujeola este o boală extrem de contagioasă, care poate provoca complicații severe, inclusiv pneumonie, encefalită și deces, în special la copiii subnutriți sau cu sistem imunitar slăbit. În Bangladesh, malnutriția cronică afectează aproximativ 30% dintre copiii sub cinci ani, ceea ce explică de ce rata mortalității este atât de ridicată.
Guvernul de la Dhaka a lansat o campanie de vaccinare de urgență, vizând peste 20 de milioane de copii cu vârste între 6 luni și 10 ani. Cu toate acestea, logistica este dificilă: sate izolate, lipsa personalului medical, infrastructură precară și teama părinților de efectele secundare ale vaccinurilor, alimentată de dezinformare. În plus, criza economică post-pandemică a redus bugetele alocate sănătății.
„Este o tragedie care putea fi evitată”, declară dr. Ayesha Siddiqua, medic pediatru la Spitalul de Copii din Dhaka. „Vaccinul împotriva rujeolei este sigur, eficient și ieftin. Fiecare deces este o eșec al sistemului.”
Epidemia actuală nu este un caz izolat. În ultimii doi ani, focare de rujeolă au fost raportate în India, Pakistan, Nigeria, Yemen și chiar în Europa, unde acoperirea vaccinală a scăzut din cauza mișcărilor antivacciniste. OMS estimează că la nivel global, peste 40 de milioane de copii nu au primit doza de vaccin antirujeolic în 2022, un record alarmant.
În Bangladesh, comunitățile tribale și refugiații rohingya din Cox’s Bazar sunt deosebit de vulnerabile. Taberele de refugiați, supraaglomerate și cu acces limitat la apă curată și asistență medicală, sunt focare perfecte pentru rujeolă. Organizațiile umanitare, precum Medici fără Frontiere, au raportat sute de cazuri în rândul copiilor rohingya, dar resursele sunt insuficiente.
Reacția internațională a fost lentă. Fondurile pentru vaccinare au fost redirecționate către combaterea COVID-19, iar acum se dovedește că neglijarea bolilor prevenibile prin vaccinare are consecințe mortale. UNICEF a trimis de urgență 10 milioane de doze de vaccin, dar distribuția lor eficientă rămâne o provocare.
„Nu putem vorbi de dreptul la sănătate când copiii mor de o boală pentru care există un vaccin de zeci de ani”, spune dr. Kamal Hossain, epidemiolog la Universitatea din Dhaka. „Este o criză a responsabilității colective.”
Pe lângă pierderile umane, epidemia are un impact economic major: familii întregi sunt afectate, cheltuielile medicale cresc, iar productivitatea scade. Un studiu al Băncii Mondiale estimează că fiecare dolar investit în vaccinare aduce un beneficiu de 44 de dolari în economii pe termen lung.
În timp ce autoritățile bangladeze încearcă să controleze focarul, lecția este clară: sistemele de sănătate trebuie să fie reziliente, iar vaccinarea de rutină nu poate fi întreruptă nici măcar în timpul pandemiilor. Altfel, bolile uitate revin cu furie.
De ce este important:
Această epidemie demonstrează că neglijarea vaccinării de rutină are consecințe tragice și evitabile. Într-o lume interconectată, un focar local poate deveni rapid o amenințare globală. Protejarea copiilor prin vaccinare nu este doar o obligație morală, ci și o investiție în stabilitatea socială și economică. Fiecare deces prin rujeolă este un semnal de alarmă că sistemele noastre de sănătate publică trebuie consolidate, iar dezinformarea trebuie combătută cu fermitate.
