Contextul acestei decizii este unul tensionat. Netanyahu a ordonat armatei să preia controlul asupra a 70% din Gaza, o escaladare care depășește cu mult termenii „încetării focului” nominale mediate de Statele Unite, Qatar și Turcia în octombrie anul trecut. Acordul respectiv prevedea retragerea trupelor israeliene în spatele așa-numitei „Linii Galbene”, o graniță artificială, lăsând Israelul să ocupe aproximativ 53% din teritoriu. De atunci, însă, controlul s-a extins constant, încălcând în mod flagrant termenii acordului. Netanyahu a sugerat chiar că procentul ar putea crește și mai mult: „Eram la 50, am ajuns la 60”, a spus el, explicând că acum a ordonat militarilor să ajungă la 70%. „Să începem cu asta. Îi presăm [pe Hamas] din toate părțile. Ne vom ocupa de rămășițe.”
Această expansiune ridică întrebări serioase cu privire la durabilitatea păcii și la soarta celor 2,3 milioane de palestinieni din Gaza, care sunt deja înghesuiți în aproximativ 35% din micuța enclavă. Condițiile de trai sunt catastrofale: mai mult de jumătate dintre spitale nu sunt funcționale, iar aproape toate școlile au fost distruse sau avariate. Un raport recent al Națiunilor Unite și al Uniunii Europene estimează că sunt necesare peste 70 de miliarde de dolari pentru recuperare și reconstrucție în următorul deceniu. În acest context, extinderea controlului israelian nu face decât să agraveze o criză umanitară deja devastatoare.
Germania, care a fost mult timp un susținător ferm al Israelului, a început să critice anumite acțiuni ale acestuia în ultimele luni. Printre acestea se numără anexarea de teritorii suplimentare în Cisiordania ocupată și aplicarea pedepsei cu moartea exclusiv pentru palestinieni. Declarația de vineri a purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe german este cea mai clară exprimare a îngrijorării Berlinului până în prezent. „Ne opunem oricărei divizări permanente a Gaza”, a spus acesta, subliniind că Germania consideră că o astfel de măsură ar submina perspectivele unei soluții cu două state.
Criticii susțin că termenul „emigrare voluntară”, folosit de ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, pentru a descrie eforturile de a încuraja palestinienii să plece, este un eufemism. După aproape trei ani de genocid, în care cea mai mare parte a infrastructurii Gaza a fost distrusă, teritoriul a devenit de nelocuit. „Pentru femeile, bărbații și copiii din Gaza, deja supuși foametei, setei și bolilor provocate intenționat, pe lângă bombardamentele continue ale IDF, aceasta reprezintă un nou val de suferință”, a declarat Gareth Dale de la Universitatea Brunel pentru Al Jazeera.
Pe fondul acestor evoluții, temerile palestinienilor că Israelul urmărește anexarea permanentă a unor părți mari din Gaza sunt tot mai mari. Unii oficiali israelieni au sugerat chiar că speră să expulzeze definitiv palestinienii. Ismail al-Thawabta, șeful biroului de presă al guvernului condus de Hamas în Gaza, a calificat declarația lui Netanyahu drept „o escaladare periculoasă” și a spus că „orice încercare de a impune o nouă realitate de ocupație în Gaza este nulă și ilegitimă”.
În plus, extinderea ocupației israeliene ridică semne de întrebare cu privire la viitorul „încetării focului” și la posibilitatea revenirii la un război pe scară largă. Deși acordul din octombrie prevedea retragerea trupelor, realitatea de pe teren arată o cu totul altă direcție. Israelul continuă să lupte împotriva Hamas, iar uciderea recentă a comandantului senior al Hamas, Imad Hassan Hussein Aslim, într-un atac în Gaza, nu face decât să adâncească tensiunile. Cel puțin trei palestinieni au fost uciși într-un atac israelian asupra orașului Khan Younis, iar o dronă israeliană a ucis alți trei palestinieni în estul orașului Gaza.
Această situație complexă are implicații nu doar pentru regiune, ci și pentru relațiile internaționale. Germania, ca putere europeană majoră, încearcă să echilibreze sprijinul tradițional pentru Israel cu preocupările legate de drepturile omului și de respectarea dreptului internațional. Declarația de vineri este un semnal că Berlinul nu mai este dispus să tacă în fața unor acțiuni pe care le consideră contraproductive pentru pacea în Orientul Mijlociu.
Pe de altă parte, Netanyahu pare să fie motivat de considerente politice interne, în special de alegerile parlamentare programate pentru octombrie. Extinderea controlului asupra Gaza îi poate consolida poziția în fața electoratului israelian, dar riscă să izoleze și mai mult Israelul pe scena internațională. În timp ce Statele Unite rămân un aliat cheie, chiar și Washingtonul a început să-și exprime îngrijorarea cu privire la escaladarea violențelor.
În concluzie, planul Israelului de a extinde controlul în Gaza nu este doar o problemă militară sau teritorială, ci una care atinge însăși esența relațiilor internaționale și a principiilor de drept umanitar. Germania, prin vocea sa oficială, a tras un semnal de alarmă care nu poate fi ignorat. Rămâne de văzut dacă acest avertisment va fi suficient pentru a determina o schimbare de direcție sau dacă Gaza va continua să fie scena unei tragedii umanitare fără precedent.
De ce este important:
Această evoluție este crucială deoarece semnalează o posibilă realiniere a politicii externe germane față de Israel, un aliat istoric. Dacă Berlinul, unul dintre cei mai mari susținători ai Israelului, își exprimă public îngrijorarea, acest lucru ar putea influența și alte state europene să adopte o poziție mai critică. În plus, extinderea controlului israelian asupra Gaza amenință să transforme o încetare a focului fragilă într-un conflict pe scară largă, cu consecințe devastatoare pentru populația civilă. Pentru cititorii români, acest subiect este relevant deoarece reflectă modul în care marile puteri își gestionează relațiile în contextul unor crize umanitare și al încălcărilor dreptului internațional, oferind o lecție despre importanța echilibrului între loialități politice și principii morale.
