Protestele au izbucnit la începutul lunii iunie 2026, când sute de oameni au ieșit în stradă în capitala Tirana, blocați de cordoanele de poliție. Imaginile cu un activist târât de un agent de securitate privată în timp ce manifesta pe șantier au amplificat furia publică. Oamenii poartă în marșuri decupaje de carton cu flamingo roz, una dintre speciile de păsări migratoare protejate care populează zona.
Proiectul are două componente principale: o dezvoltare costieră în zona lagunei Narta, o rezervație naturală de o importanță ecologică majoră, și un resort mai mic pe insula nelocuită Sazan, o fostă bază militară din perioada comunistă. Pe insulă, Kushner și soția sa, Ivanka Trump, plănuiesc hoteluri, apartamente, vile și o marină. Într-un interviu recent, Ivanka Trump a povestit cum au descoperit locul întâmplător: „Eram pe barca unui prieten și ne-am oprit să înotăm. Așa am găsit insula. Am înotat până la ea, am făcut o drumeție desculță până în vârf și am fost captivați.”
O firmă de investiții legată de Kushner a primit deja statut special de investitor din partea autorităților albaneze. Albania are 450 de kilometri de coastă, care a rămas în mare parte nedezvoltată în timpul celor decenii de regim comunist dur. Acum, temerile sunt că această coastă virgină va fi acaparată de investitori puternici, fără consultare publică.
De la sfârșitul lunii mai, excavatoare și utilaje grele au intrat în zonă, deschizând drumuri de acces, săpând în nisip, defrișând pinii și instalând garduri. Organizațiile de mediu din Albania și din Europa au condamnat lucrările, acuzând distrugerea ireversibilă a unor habitate protejate de mult timp. Agenția anticorupție a statului a confirmat că a deschis o anchetă legată de proiect, dar nu a oferit detalii.
Guvernul susține că terenul este proprietate privată, dar au apărut contestații legate de privatizare – un tip frecvent de dispută juridică în Albania. Premierul Rama a declarat că „Albania nu ar trebui să fie o țară care se teme de un proiect extraordinar ca acesta, unde parteneri excepționali s-au reunit pentru a investi 4 miliarde de euro.”
Cu toate acestea, eșecul unui proiect similar din Serbia oferă o lecție de precauție. În noiembrie 2025, parlamentul sârb a adoptat o lege specială pentru a permite construirea unui complex de lux în Belgrad, finanțat de o companie legată de Kushner. Luna următoare, procurorul pentru crimă organizată din Serbia a acuzat patru persoane, inclusiv un ministru, de abuz în serviciu și falsificare de documente pentru a facilita proiectul. Kushner s-a retras ulterior din investiția de milioane, care ar fi înlocuit un complex militar bombardat, aflat într-o zonă protejată.
Protestele din Albania nu sunt doar despre mediu, ci și despre suveranitate și democrație. Opozanții acuză guvernul că negociază în secret cu apropiați ai administrației Trump, fără dezbatere publică. „Nu vrem ca Albania să devină o colonie de vacanță pentru milionari”, strigă manifestanții. În același timp, susținătorii proiectului văd în el o șansă unică de a atrage investiții străine și de a crea locuri de muncă.
Pe termen lung, această dispută reflectă tensiunile dintre dezvoltarea economică și protecția mediului, între deschiderea către investiții și păstrarea controlului democratic. Albania, care a depus cerere de aderare la UE, trebuie să demonstreze că poate gestiona astfel de proiecte cu transparență și respect pentru legislația europeană de mediu.
De ce este important:
Acest caz ilustrează modul în care interesele economice globale pot intra în conflict cu protecția mediului și cu voința cetățenilor. Pentru Albania, o țară mică și săracă, presiunea de a atrage investiții străine poate duce la decizii pripite, cu consecințe ecologice ireversibile. În același timp, implicarea familiei Trump adaugă o dimensiune geopolitică, testând relațiile dintre SUA și o țară balcanică. Rezultatul acestui conflict va fi un precedent pentru modul în care statele în curs de dezvoltare își gestionează resursele naturale și suveranitatea în fața marilor puteri economice.
