Lia Symer, studentă la Dartmouth College, își amintește cum, la alegerile din 2024, s-a legitimat la secția de votare cu cardul de student. „De obicei nu port permisul de conducere când merg pe campus. Majoritatea studenților folosesc legitimația de student pentru a intra în clădiri”, spune ea. Dar anul acesta, Symer va trebui să prezinte un act de identitate eliberat de stat, un pașaport american sau alt document acceptat, pentru că New Hampshire a devenit cel mai recent stat care interzice utilizarea legitimațiilor de student ca formă de identificare la vot.
Această interdicție nu este un caz izolat. În aprilie, o curte federală de apel a repus în vigoare o lege similară din Indiana, care fusese blocată temporar. Iar în Florida, guvernatorul republican Ron DeSantis a semnat o lege care va interzice acceptarea legitimațiilor de student la vot începând din 2027. Toate aceste măsuri vin pe fondul eforturilor președintelui Donald Trump de a reforma sistemul electoral federal, inclusiv printr-o propunere care ar elimina complet legitimațiile de student ca document valid pentru votul în persoană.
Legislativul din New Hampshire a adoptat interdicția ca parte dintr-un pachet de legi menite să „adauge securitate și transparență” alegerilor, potrivit grupului republican din Camera Reprezentanților. Însă Coaliția pentru Democrație Deschisă, o organizație de advocacy pentru vot, a dat în judecată statul, susținând că legea este neconstituțională, deoarece îngreunează exercitarea dreptului de vot al studenților eligibili și discriminează tinerii pe criterii de vârstă.
În timp ce procesele din New Hampshire și Indiana continuă, apărătorii dreptului la vot își îndreaptă atenția către un alt obiectiv: ajutarea studenților să navigheze prin aceste noi obstacole. Tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani sunt, statistic, cei mai puțin predispuși să voteze, iar aceste legi nu fac decât să adauge dificultăți suplimentare.
Nu toate statele au aceeași abordare. Unele interzic orice legitimație de student, altele permit doar anumite tipuri, în funcție de instituția emitentă sau de prezența unei fotografii și a unei adrese. În Carolina de Nord, de exemplu, colegiile și universitățile trebuie să obțină aprobarea comisiei electorale de stat înainte ca legitimațiile lor să fie acceptate. În Georgia, doar legitimațiile de la instituții publice sunt valabile, ceea ce exclude șapte dintre cele zece colegii și universități istorice pentru afro-americani, inclusiv Morehouse și Spelman.
Michelle Kanter Cohen, director de politici la Fair Elections Center, o organizație pentru dreptul la vot, subliniază că „legitimațiile de student au fost o sursă de încercări de control asupra cine votează, din partea legislatorilor care vor să manipuleze procesul. Nu este ceva nou. Dar anul acesta am văzut un val suplimentar. În esență, este o luptă pentru putere, legislatorii spunând că nu vor ca studenții să voteze.”
Susținătorii acestor interdicții argumentează că ele sporesc securitatea alegerilor. În Indiana, avocații oficialilor republicani care apără legea în instanță susțin că este necesară pentru a crește încrederea publicului și pentru a uniformiza cerințele de identificare, făcându-le „mai obiective și mai verificabile”. Senatorul republican Blake Doriot, inițiatorul legii din Indiana, a declarat într-o audiere: „Ultimul lucru pe care mi-l doresc este să împiedic oamenii să voteze. Primul lucru pe care mi-l doresc este să împiedic votul celor care nu ar trebui să voteze, care nu au actul de identitate potrivit.”
Nu se știe exact câți alegători au folosit legitimații de student la vot, pentru că oficialii electorali locali nu înregistrează de obicei tipul de identificare prezentat. Această lipsă de dovezi l-a determinat pe judecătorul federal Richard Young să concluzioneze, într-o decizie din aprilie, că interdicția din Indiana „pare mai degrabă o soluție în căutarea unei probleme”. El a scris că, prin eliminarea legitimațiilor de student, oficialii din Indiana „au exclus selectiv o formă de identificare care altfel respectă criteriile neutre stabilite de legea statului și care a fost acceptată timp de aproape două decenii”. Decizia sa a fost suspendată și se află acum în analiza Curții de Apel a 7-lea Circuit.
În statele care au interzis legitimațiile de student, tinerii sunt nevoiți să obțină un act de identitate de stat, cum ar fi permisul de conducere. Dar obținerea permisului, considerată cândva un ritual de trecere la maturitate, devine tot mai rară în rândul tinerilor. „Tinerii sunt mult mai puțin predispuși să obțină un permis de conducere decât generațiile anterioare. Parțial din cauza serviciilor de ride-sharing, a problemelor financiare și a circumstanțelor lor de viață”, explică Kanter Cohen.
Această tendință ridică întrebări serioase despre echitatea accesului la vot. Dacă un student nu are permis și nu poate obține un act de identitate de stat din cauza costurilor sau a birocrației, dreptul său constituțional de a vota este grav afectat. Organizațiile de advocacy atrag atenția că aceste legi lovesc disproporționat în tineri, în special în cei din medii defavorizate sau din comunități minoritare.
Pe măsură ce procesele continuă și noi legi sunt adoptate, rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile. Cert este că dezbaterea privind legitimațiile de student la vot reflectă o luptă mai amplă pentru controlul electoratului, iar tinerii sunt prinși în mijlocul ei. În timp ce unii văd aceste măsuri ca pe o protecție necesară, alții le consideră o încercare de a reduce participarea la vot a unei generații care ar putea schimba echilibrul politic.
De ce este important:
Această problemă nu este doar una tehnică, ci una fundamentală pentru democrație. Interzicerea legitimațiilor de student la vot afectează direct accesul la urne pentru milioane de tineri americani, un grup deja subreprezentat. Dacă aceste legi sunt menținute, ele ar putea descuraja și mai mult participarea electorală a tinerilor, consolidând o tendință îngrijorătoare. În plus, ele ridică semne de întrebare cu privire la motivațiile reale din spatele lor: este vorba de securitate electorală sau de manipulare politică? Răspunsul va influența nu doar alegerile viitoare, ci și încrederea publicului în integritatea procesului democratic. Este esențial ca cetățenii să înțeleagă aceste mecanisme și să fie vigilenți în protejarea dreptului la vot pentru toți.
