Documentarul, intitulat „Aisha” și publicat pe 28 martie pe conturile de X și Facebook ale postului Adhadhu Online, prezintă interviul anonim al unei femei care susține că a avut o relație sexuală cu președintele. Femeia, care se declară mamă singură în vârstă de 22 de ani, afirmă că aventura a avut loc anul trecut, la scurt timp după ce s-a angajat ca administrator la biroul prezidențial. Muizzu, în vârstă de 47 de ani, este căsătorit și tată a trei copii.
Guvernul a apărat marți operațiunea împotriva Adhadhu Online, calificând-o drept un răspuns legal la ceea ce Muizzu a numit „minciuni nefondate”. Ministrul Securității Interne, Ali Ihusaan, a declarat pe X că poliția a avut dreptul să investigheze și să percheziționeze postul de știri din cauza „acuzațiilor false de adulter” împotriva președintelui. „Libertatea presei este garantată, dar nu și permisiunea de a distruge reputații cu minciuni”, a scris el.
Percheziția a avut loc la câteva ore după ce Muizzu a cerut „autorităților competente să inițieze acțiuni împotriva tuturor părților care răspândesc astfel de informații false”. Poliția a confiscat laptopuri și dispozitive de stocare, iar directorul executiv al Adhadhu, Hussain Fiyaz Moosa, și editorul Hassan Mohamed au fost puși sub interdicție de a părăsi țara, cu pașapoartele blocate până pe 26 iulie. Mandatul de percheziție a fost emis pe baza unei scrisori de la noul organism de reglementare a presei și a unui raport al serviciilor de informații, care acuză postul și angajații săi de „qazf” – acuzația falsă de adulter sau relații sexuale ilegale. Această infracțiune se pedepsește cu un an și șapte luni de închisoare și poate include 80 de lovituri cu biciul.
Fiyaz a condamnat acțiunile poliției ca pe un atac la libertatea presei. „Acest lucru este făcut de poliție, sub influența guvernului, la ordinul guvernului, pentru a ne opri direct munca”, a declarat el pentru Al Jazeera. El a precizat că, deși mandatul autoriza doar căutarea și inspectarea sediului, poliția a confiscat laptopurile jurnaliștilor, personalului de marketing și administratorilor, precum și hard disk-uri și stick-uri de memorie. Fiyaz a subliniat că poliția nu a contactat redacția cu întrebări în cele patru săptămâni dintre publicarea documentarului și percheziție.
Documentarul a fost lansat cu câteva zile înainte de un referendum constituțional care a reprezentat o înfrângere usturătoare pentru Muizzu: 69% dintre alegători au respins, pe 4 aprilie, propunerea guvernului de a alinia ciclurile electorale prezidențiale și parlamentare. Criticii au spus că planul ar fi subminat echilibrul puterilor în stat.
Percheziția la Adhadhu – un post aliniat cu opoziția, Partidul Democratic Maldivian – vine pe fondul îngrijorărilor tot mai mari privind libertatea presei în Maldive. Aceste temeri au fost amplificate de o lege a presei adoptată în septembrie anul trecut, care a înființat o comisie formată din loialiști ai guvernului, cu puterea de a amenda, suspenda și închide posturi de știri. Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ) a cerut marți guvernului să restituie echipamentele confiscate și să ridice interdicțiile de călătorie. „Percheziția la Adhadhu și interdicțiile de călătorie ulterioare sunt o încercare de a criminaliza jurnalismul de investigație sub pretextul intereselor religioase și naționale”, a declarat Kunal Majumder, coordonatorul programului Asia-Pacific al CPJ. „Folosirea legilor religioase pentru a ocoli reglementările civile privind mass-media creează un precedent înfricoșător. Autoritățile trebuie să permită presei să tragă la răspundere oficialii guvernamentali.”
Incidentul amintește de alte episoade de reprimare a presei în Maldive: în 2016, birourile site-ului de știri Maldives Independent au fost percheziționate, iar în aceeași perioadă, autoritatea de reglementare a radiodifuziunii a scos de pe post două posturi de televiziune. Cu toate acestea, utilizarea penală a acuzației de „qazf” împotriva unui post de știri și confiscarea în masă a computerelor jurnaliștilor sunt fără precedent.
De ce este important:
Acest caz reprezintă un test crucial pentru libertatea presei în Maldive și pentru statul de drept. Utilizarea unei legi religioase precum „qazf” pentru a pedepsi jurnalismul de investigație creează un precedent periculos, nu doar în Maldive, ci și în alte state cu sisteme juridice mixte. Dacă guvernul reușește să suprime acest reportaj, se va trimite un semnal clar că orice critică la adresa puterii poate fi pedepsită cu închisoare și biciuire. În plus, contextul politic – referendumul pierdut de Muizzu – sugerează că acțiunile împotriva presei sunt menite să distragă atenția de la eșecurile guvernării și să intimideze opoziția. Pentru comunitatea internațională, acest incident subliniază necesitatea de a monitoriza îndeaproape evoluțiile din Maldive, o țară care se prezintă ca o destinație turistică pașnică, dar unde libertățile fundamentale sunt tot mai amenințate.
