„Vom elibera țara noastră din captivitatea mafiei politice și economice care a condus în ultimii 16 ani”, a declarat Magyar cu fermitate. Acesta a preluat funcția în aprilie, înlăturându-l pe fostul premier după șaisprezece ani de domnie. Partidul Fidesz al lui Orban a folosit în tot acest timp majoritatea parlamentară pentru a pune mâna pe toate pârghiile puterii din Ungaria. De asemenea, a fost acuzat de corupție sistemică, de apropierea Ungariei de Rusia și de crearea de disensiuni în cadrul Uniunii Europene.
Acum, Tisza se confruntă cu o sarcină uriașă: să descurce această rețea, să elimine corupția și să înlăture principalii aliați ai lui Orban din toate nivelurile ierarhiei puterii. Propunerile de schimbare fac parte dintr-o cursă contra cronometru pentru guvernul Magyar. Folosind majoritatea constituțională a partidului Tisza, el încearcă să îndeplinească un acord cu UE pentru a implementa reforme care ar debloca fonduri totale de 16,4 miliarde de euro (aproximativ 19 miliarde de dolari) – înghețate din cauza problemelor legate de statul de drept din timpul regimului Orban – până la sfârșitul lunii august.
Un element cheie al acestei ofensive este înlăturarea președintelui Tamas Sulyok. Magyar i-a cerut șefului statului – numit de Orban – să demisioneze, iar luni a propus o modificare constituțională pentru demiterea sa. Președintele Ungariei are puține puteri formale, dar poate încetini adoptarea legislației, returnând-o Parlamentului sau transmițând-o Curții Constituționale. Sulyok a susținut că nu are nicio agendă politică. Deputatul Fidesz, Gergely Gulyas, a calificat discursul lui Magyar de luni drept „calomnios și revoltător”.
Planurile lui Magyar prevăd alegerea unui nou președinte, pentru maximum cinci ani, dacă Sulyok este demis. O revizuire constituțională, cu dezbateri publice, va începe în septembrie și va fi supusă unui referendum. Alte modificări ar stabili o limită de vârstă de 70 de ani pentru judecătorii Curții Constituționale, forțându-l pe aliatul lui Orban, Peter Polt, să se retragă din funcția de judecător-șef, și ar limita mandatele deputaților la 12 ani.
Citând cifre care arată că corupția a costat Ungaria între 8 și 10% din produsul intern brut în ultimii ani, Magyar a promis că cei mai buni specialiști din țară vor alcătui noua autoritate anticorupție. „Cei mai buni polițiști, cei mai buni anchetatori și cei mai buni experți vor lucra pentru această agenție”, a spus Magyar.
La începutul acestei luni, Parlamentul ungar a adoptat o modificare constituțională care limitează mandatele premierului la opt ani, împiedicând efectiv o posibilă revenire a lui Orban în viitor. Deputații au votat, de asemenea, pentru eliminarea unei prevederi care stătea la baza înființării așa-numitului Oficiu pentru Protecția Suveranității, creat în 2023 pentru a proteja Ungaria de „influențe străine” și folosit pentru a investiga criticii lui Orban. Închiderea acestui birou a fost una dintre prioritățile recomandate în aprilie de organizația pentru drepturile omului Human Rights Watch, alături de „accelerarea îndeplinirii obiectivelor legate de statul de drept” necesare pentru fondurile UE, inclusiv independența justiției și garanțiile anticorupție.
De ce este important:
Această ofensivă a lui Peter Magyar marchează un moment de cotitură pentru Ungaria, după 16 ani de guvernare autoritară sub Viktor Orban. Dacă reformele vor reuși, ele ar putea restabili statul de drept, ar putea debloca fonduri UE vitale pentru economie și ar putea demonstra că o țară poate scăpa de capturarea statului. În același timp, eșecul ar însemna consolidarea unui model iliberal în inima Europei, cu consecințe grave pentru coeziunea UE și pentru lupta globală împotriva corupției. Urmărirea acestui proces este esențială pentru înțelegerea direcției în care se îndreaptă Europa Centrală.
