Protestele au izbucnit luni și marți în capitala Banjul și în orașele din apropiere, când demonstranții au incendiat anvelope și au construit baricade pentru a bloca traficul, cerând demisia președintelui. Poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimile care s-au adunat în mai multe locuri, inclusiv în apropierea reședinței lui Barrow și a sediului companiei naționale de electricitate și apă (NAWEC), care furnizează energie electrică în întreaga țară. Imaginile cu baricadele în flăcări și cu tineri confruntându-se cu forțele de ordine au circulat intens pe rețelele sociale, amplificând sentimentul de criză.
Președintele Barrow a declarat penele de curent drept o urgență și o „problemă de securitate națională” în timpul unei vizite la o centrală electrică NAWEC. Într-un discurs adresat națiunii, el a anunțat că guvernul va instala un generator de 24 de megawați până la sfârșitul lunii octombrie. „Știu că ventilatoarele s-au oprit, copiii lucrează în întuneric, mamele aruncă mâncarea stricată, iar căldura este insuportabilă zi și noapte”, a spus Barrow, încercând să transmită empatie față de suferința populației. El a mai anunțat și construirea unei centrale solare de 50 de megawați, care va începe în curând, ca parte a unei strategii pe termen lung pentru a diversifica sursele de energie.
Penele de curent au loc în timpul sezonului cald din această țară vest-africană și au durat până la 48 de ore în unele zone. Populația, deja vulnerabilă, se confruntă cu temperaturi extreme, iar lipsa electricității afectează nu doar confortul, ci și activitățile economice, sănătatea și educația. Spitalele se bazează pe generatoare de rezervă, iar școlile își întrerup activitatea în timpul orelor de vârf. În acest context, furia cetățenilor este pe deplin justificată, iar protestele au devenit un canal de exprimare a nemulțumirii acumulate.
Directorul general al NAWEC, Gallo, a declarat că penele prelungite de curent se datorează parțial schimbărilor climatice și războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului. Această justificare a fost primită cu scepticism de mulți analiști, care consideră că problemele sunt mai degrabă legate de infrastructura învechită și de managementul defectuos al companiei. Într-un comunicat emis în august, compania de electricitate a susținut că se confruntă cu o „creștere neprevăzută” a cererii din cauza temperaturilor ridicate. Cu toate acestea, criticii subliniază că NAWEC a fost mult timp afectată de datorii, lipsa investițiilor și corupție, iar soluțiile anunțate acum par mai degrabă o încercare de a calma spiritele înainte de alegeri.
Contextul politic este esențial pentru înțelegerea acestei crize. Adama Barrow a venit la putere în 2017, după o coaliție care l-a înlăturat pe dictatorul Yahya Jammeh, care a condus țara timp de 22 de ani. Barrow a promis reforme democratice și dezvoltare economică, dar realizările sale au fost modeste, iar nemulțumirea populației a crescut constant. Acum, el candidează pentru un al treilea mandat, ceea ce a stârnit controverse, deoarece Constituția Gambiei limitează președintele la două mandate. Barrow a argumentat că mandatul său anterior, care a început în 2017, nu se numără, deoarece a fost un mandat de tranziție, dar opoziția și societatea civilă contestă această interpretare.
Alegerile din decembrie vor fi un test crucial pentru democrația gambiană. Protestele actuale ar putea fi un semnal de alarmă pentru Barrow, care încearcă să-și consolideze poziția. Anunțul privind investițiile în energie este văzut de mulți ca o mișcare electorală, mai degrabă decât o soluție reală. Cu toate acestea, chiar dacă generatorul de 24 de megawați va fi instalat la timp, acesta va acoperi doar o parte din necesarul de energie al țării, care se confruntă cu un deficit cronic. Potrivit Băncii Mondiale, doar aproximativ 40% din populația Gambiei are acces la electricitate, iar în zonele rurale procentul este mult mai mic.
În plus, dependența de combustibili fosili importați face ca prețul energiei să fie ridicat și volatil. Tranziția către surse regenerabile, cum ar fi solarul, este o direcție bună, dar necesită timp și investiții semnificative. De asemenea, este nevoie de o reformă profundă a NAWEC, care să includă transparentizarea managementului și atragerea de parteneri privați. Fără aceste măsuri, penele de curent vor rămâne o problemă recurentă, iar protestele ar putea reizbucni oricând.
Pe plan internațional, criza din Gambia atrage atenția asupra provocărilor cu care se confruntă multe țări africane în domeniul energetic. Schimbările climatice agravează situația, iar conflictele geopolitice, cum ar fi războiul din Orientul Mijlociu, au efecte indirecte asupra prețurilor la energie și a lanțurilor de aprovizionare. Cu toate acestea, liderii politici trebuie să găsească soluții sustenabile, nu doar măsuri de avarie.
În timp ce Barrow încearcă să liniștească populația cu promisiuni, opoziția și societatea civilă cer acțiuni concrete. Protestele violente sunt un simptom al unei nemulțumiri mai profunde, care nu se rezumă doar la electricitate. Șomajul, sărăcia și lipsa serviciilor de bază sunt probleme la fel de presante. Dacă guvernul nu va aborda aceste probleme în mod serios, riscă să piardă sprijinul popular, iar alegerile din decembrie ar putea aduce schimbări semnificative.
De ce este important:
Această criză energetică din Gambia nu este doar o problemă locală, ci un exemplu elocvent al modului în care lipsa infrastructurii și managementul defectuos pot duce la instabilitate socială și politică. Într-o eră a schimbărilor climatice, țările în curs de dezvoltare sunt cele mai vulnerabile, iar capacitatea lor de a asigura energie fiabilă și accesibilă este crucială pentru dezvoltare. De asemenea, situația din Gambia subliniază importanța respectării limitelor mandatelor prezidențiale și a consolidării instituțiilor democratice. Reacția președintelui Barrow, care a declarat criza o problemă de securitate națională, arată că guvernele sunt conștiente de gravitatea situației, dar soluțiile trebuie să fie durabile și transparente. Pentru România și alte țări, aceasta este o lecție despre necesitatea investițiilor în energie regenerabilă și a reformelor structurale, pentru a evita astfel de crize.
