Potrivit raportului, scorul mediu al elevilor americani la lectură a scăzut semnificativ, iar decalajul dintre cei mai buni și cei mai slabi elevi a devenit cel mai mare dintre toate cele 90 de țări participante. Aproape 26% dintre elevii americani sunt considerați performanți slabi, în timp ce doar 13,3% se clasează în categoria celor cu performanțe înalte. „Nu există nicio altă țară cu o inegalitate mai pronunțată în scorurile la lectură decât Statele Unite”, a declarat Michael Kieffer, profesor de educație literară la Universitatea New York, citat de Al Jazeera. „Este clar că nu reușim să servim o mare parte din elevi.”
Această publicare vine într-un moment politic tensionat, în care administrația Trump încearcă să redefinească rolul guvernului federal în educație. În martie 2025, președintele a semnat un ordin executiv prin care îi cere secretarei Educației, Linda McMahon, să înceapă procedurile de desființare a Departamentului Educației, agenția federală responsabilă cu monitorizarea performanțelor școlare, distribuirea fondurilor și aplicarea legislației privind drepturile civile în școli. Deși departamentul nu stabilește curriculumul sau standardele academice – acestea fiind în mod tradițional responsabilitatea autorităților locale și statale – Trump a invocat tocmai scăderea scorurilor ca justificare pentru desființare.
Într-o declarație trimisă Al Jazeera, McMahon a reluat argumentele președintelui: „Statele Unite sunt o națiune construită să conducă lumea, dar birocrația noastră federală de educație, de tip universal, a dezamăgit copiii și ne-a sufocat viitorul.” Casa Albă susține că cheltuielile federale pentru educație sunt excesive și nu s-au tradus în scoruri mai bune la testele standardizate. De la înființarea departamentului în 1979, s-au cheltuit peste 3 trilioane de dolari, potrivit administrației. „Acest moment este un test de stres pentru viitorul națiunii noastre”, a adăugat McMahon. „Pentru a-l trece, trebuie să facem o resetare dură, care să oprească protejarea unui status quo eșuat și să construim un sistem care să împuternicească liderii statali și să îmbrățișeze opțiuni inovatoare de învățare prin alegerea școlii.”
„Alegerea școlii” (school choice) a devenit un laitmotiv pentru mulți conservatori americani. Practica presupune redirecționarea banilor contribuabililor de la educația publică către părinți, pentru a finanța alternative precum școlile charter, homeschooling-ul sau instituțiile private. Susținătorii o văd ca pe o formă de „libertate educațională”, dar criticii o acuză că slăbește sistemul public de învățământ, favorizând școli mai puțin reglementate, care primesc fonduri fără o supraveghere adecvată.
De la revenirea la putere în 2025, Trump a îmbrățișat această idee. Anul trecut, Departamentul Educației a anunțat 500 de milioane de dolari pentru Programul său de Școli Charter, numindu-l „cea mai mare investiție” din istoria inițiativei. Banii au fost alocați pentru extinderea sistemelor de școli charter și finanțarea noilor dezvoltatori. În iulie 2025, Legea „One Big Beautiful Bill Act”, semnătura legislativă a lui Trump, a creat și primul credit fiscal federal pentru donațiile către organizații care oferă burse pentru elevi din învățământul primar și secundar, inclusiv pentru școli private și meditații. Luna trecută, Trump a găzduit un eveniment tematic la Casa Albă pentru a marca începutul noului an școlar.
Cu toate acestea, specialiștii avertizează că este nevoie de mai multe investiții în educație, nu de mai puține, pentru a inversa declinul scorurilor. „PISA 2025 arată că inversarea declinului performanțelor elevilor este urgentă”, a declarat secretarul general al OCDE, Mathias Cormann. „Cele mai reușite sisteme educaționale se concentrează pe mai puține domenii, dar în profunzime, investesc în profesori, implică părinții și oferă sprijin țintit elevilor și școlilor care au cea mai mare nevoie.”
Analiza noastră: această scădere nu este doar o statistică rece, ci un semnal de alarmă privind viitorul forței de muncă și al coeziunii sociale. Într-o economie tot mai bazată pe cunoaștere, capacitatea de a înțelege și interpreta texte complexe devine crucială. Inegalitatea accentuată dintre elevi reflectă și inegalități socio-economice profunde, iar politicile de tip „school choice” riscă să adâncească aceste fisuri, în loc să le vindece. În timp ce administrația Trump vede birocrația federală ca pe un obstacol, mulți experți subliniază că problema nu este cheltuirea în sine, ci modul în care sunt alocate resursele și lipsa unor standarde coerente. Fără o strategie națională care să prioritizeze echitatea și calitatea, Statele Unite ar putea rămâne în urmă într-o competiție globală tot mai acerbă.
De ce este important:
Această scădere a scorurilor la lectură nu este doar o problemă educațională, ci una economică și socială. Ea afectează capacitatea tinerilor de a se integra pe piața muncii, de a participa activ la viața democratică și de a contribui la inovare. De asemenea, dezbaterea privind desființarea Departamentului Educației și promovarea „school choice” are implicații profunde asupra echității în accesul la educație. În contextul global, performanțele scăzute ale elevilor americani pot eroda competitivitatea țării pe termen lung. Este esențial ca decidenții politici să înțeleagă că investițiile în educație, în special pentru elevii defavorizați, nu sunt opționale, ci vitale pentru viitorul națiunii.
