Documentul, de 15 pagini, subliniază că statele din Golf se confruntă cu o presiune economică tot mai mare generată de războiul SUA și Israelului împotriva Iranului, inclusiv nevoia de a aloca resurse suplimentare pentru apărare, infrastructură energetică și comerț. „Conflictul le-a slăbit pozițiile fiscale și perspectivele economice și poate avea efecte de durată asupra modelelor lor de creștere. De asemenea, le-a erodat încrederea în umbrela de securitate americană în Golf”, se arată în raport.
Impactul războiului asupra economiilor din Golf este mult mai sever decât asupra economiei globale în ansamblu. Fondul Monetar Internațional (FMI) a redus prognoza de creștere globală pentru 2026 cu 0,3 puncte procentuale, dar reducerile pentru statele din Golf au fost mult mai mari. De exemplu, FMI a tăiat prognoza pentru Qatar cu 14,7 puncte procentuale, până la 8,6%. Pentru Arabia Saudită, prognoza a fost redusă de la 4,5% la 1,7%, iar pentru Emiratele Arabe Unite de la 5,6% la 1,7%.
Deși guvernele din Golf dispun de active financiare și capacitate de împrumut suficiente pentru a evita o criză imediată de finanțare, PIIE avertizează că presiunea economică ar putea determina aceste țări să prioritizeze cheltuielile interne în detrimentul investițiilor în SUA. „Arabia Saudită începuse deja să se reorienteze către investițiile domestice înainte de război; conflictul pare să fi consolidat această schimbare”, notează raportul. Fondul Public de Investiții al Arabiei Saudite și-a redus ponderea alocată investițiilor internaționale cu 10% în ultimii șase ani, de la 30% în 2020 la 20% în prezent.
Raportul avertizează, de asemenea, că întârzierile în îndeplinirea angajamentelor de investiții ar putea atrage presiuni suplimentare din partea Casei Albe, care a folosit anterior tarifele pentru a determina alte țări să-și respecte promisiunile. „Administrația Trump a arătat deja o răbdare limitată în ceea ce privește întârzierile altor parteneri. În ianuarie 2026, Trump a amenințat că va majora tarifele la mărfurile sud-coreene, invocând întârzierile legislativului coreean în adoptarea acordului de investiții cu SUA”, se arată în raport. „Frustrarea continuă față de implementarea întârziată a Coreei pare, de asemenea, legată de decizia recentă a SUA de a reduce exercițiile militare comune acolo”, continuă documentul.
Această presiune a coincis cu progrese în ceea ce privește angajamentele de investiții ale Coreei de Sud în SUA. The Wall Street Journal a relatat săptămâna trecută că guvernul sud-coreean este aproape de un potențial acord de investiții în energie în valoare de peste 100 de miliarde de dolari, care ar sprijini extinderea infrastructurii de inteligență artificială în Statele Unite.
Între timp, Qatar continuă să urmărească investiții în sectorul energetic american. QatarEnergy a început producția de gaz natural lichefiat (GNL) la o instalație din Texas în martie și a început exporturile în luna următoare. Legăturile QatarEnergy cu companiile energetice americane s-ar putea extinde și mai mult. Compania negociază cu mai mulți producători americani de GNL contracte până în 2031, pentru a ajuta la înlocuirea capacității pierdute după atacurile iraniene care au deteriorat instalațiile de GNL din Qatar, potrivit agenției Reuters.
Raportul PIIE subliniază că lipsa unor definiții clare, a unor termene și a unor modalități de măsurare a angajamentelor de investiții ar putea face dificilă determinarea dacă țările își respectă efectiv promisiunile. Acordurile au atras, de asemenea, atenția parlamentarilor americani. „Preocupările politice din Statele Unite reprezintă un alt obstacol. Membrii Congresului au ridicat întrebări cu privire la efectele economice și de securitate națională ale investițiilor din Golf, la guvernanță și la posibilele conflicte de interese”, se arată în raport.
Un exemplu citat în raport este o investiție de 2 miliarde de dolari în Binance realizată de o firmă de investiții cu sediul în Emiratele Arabe Unite. Afacerea a folosit un stablecoin emis de World Liberty Financial, o companie de criptomonede legată de familia Trump. Senatorii Elizabeth Warren din Massachusetts și Jeff Merkley din Oregon au cerut documente legate de tranzacție, invocând îngrijorări cu privire la legăturile financiare implicate în iunie 2025. Până în octombrie 2025, Trump l-a grațiat pe fondatorul Binance, Changpeng Zhao, care pledase vinovat în 2023 pentru încălcarea legilor americane anti-spălare a banilor.
Legiuitorii au ridicat, de asemenea, îngrijorări cu privire la implicarea fondurilor suverane de investiții din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar în finanțarea unor mari afaceri corporative americane, inclusiv în mass-media americană, cum ar fi achiziția propusă de Paramount Skydance a Warner Bros Discovery, compania-mamă a CNN. „Întrebarea acum este dacă și sub ce formă cele trei țări își vor implementa angajamentele”, concluzionează raportul.
De ce este important:
Această analiză arată că războiul cu Iranul nu afectează doar securitatea regională, ci și echilibrul economic global. Statele din Golf, care au fost văzute ca parteneri-cheie ai SUA în plan economic, se confruntă acum cu presiuni interne care le-ar putea determina să-și reducă investițiile în America. Aceasta ar putea avea consecințe majore pentru economia americană, în special în sectoarele tehnologic și energetic, dar și pentru relațiile diplomatice dintre Washington și Riad, Doha și Abu Dhabi. În plus, lipsa transparenței și controversele politice legate de aceste investiții ridică semne de întrebare asupra modului în care se gestionează influența străină în SUA. Pe termen lung, această situație ar putea remodela alianțele tradiționale și ar putea forța Washingtonul să-și reconsidere strategia în Orientul Mijlociu, într-un moment în care China își extinde influența în regiune.
