Conflictul dintre Iran și Statele Unite, care părea să se fi calmat după un armistițiu fragil în iunie, a reizbucnit cu o violență reînnoită. Forțele americane au lansat atacuri asupra unor ținte militare iraniene pentru a 12-a noapte consecutiv, în timp ce Gardienii Revoluției Islamice din Iran (IRGC) au declarat că Strâmtoarea Hormuz – o rută vitală pentru transportul global de petrol – este „complet închisă” și aflată sub controlul lor. Orice tanc petrolier care încearcă să intre sau să iasă fără coordonare cu Teheranul riscă să fie atacat, au avertizat oficialii iranieni.
În același timp, rebelii houthi, susținuți de Iran, au deschis un nou front în război, vizând nave care transportă petrol saudit în Strâmtoarea Bab el-Mandeb, un alt punct strategic de tranzit. Joi, gruparea yemenită a anunțat că a atacat două tancuri petroliere saudite într-o operațiune militară, iar o agenție de presă saudită a confirmat ulterior că una dintre nave era în flăcări după asalt, în timp ce naviga în Marea Roșie. Președintele american Donald Trump a amenințat cu o „pedeapsă militară majoră” împotriva houthiților dacă aceștia continuă să atace navele.
Aceste evoluții riscă să perturbe și mai mult transportul maritim global de petrol, deoarece Marea Roșie este o altă cale navigabilă esențială pe care companiile petroliere o folosesc pentru a-și transporta țițeiul din Orientul Mijlociu, în timp ce Strâmtoarea Hormuz rămâne efectiv blocată. Închiderea ambelor rute strategice ar putea duce la o criză energetică majoră, cu efecte în lanț asupra economiilor globale.
Analiștii avertizează că perspectiva unor prețuri mai mari ale petrolului ridică, de asemenea, posibilitatea unei inflații mai ridicate și a unor creșteri ale ratelor dobânzilor, ceea ce ar putea afecta și mai mult sentimentul deja fragil al investitorilor. „Investitorii sunt într-o stare de prudență... pe măsură ce noi temeri legate de criza energetică afectează sentimentul”, a declarat Susannah Streeter, strateg-șef de investiții la Wealth Club. „Cu Strâmtoarea Hormuz și Marea Roșie acum sub presiune crescândă, piețele se pregătesc pentru posibilitatea ca conflictul să perturbe rutele cheie de energie și să mențină prețurile petrolului la cote ridicate”, a adăugat ea.
Goldman Sachs a estimat că barilul de Brent ar putea depăși 120 de dolari în trimestrul al patrulea și să atingă o medie de 100 de dolari anul viitor, dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată până atunci, iar tensiunile din jurul Strâmtorii Bab el-Mandeb și a Canalului Suez se adâncesc. Banca de investiții se așteaptă ca prețurile petrolului să își păstreze cea mai mare parte a câștigurilor recente în iulie și august, pe măsură ce stocurile globale continuă să scadă, susținute de producția mai scăzută din Orientul Mijlociu, cererea sezonieră de vară pentru călătorii și o încetinire bruscă a eliberărilor din rezervele strategice de petrol.
Impactul asupra consumatorilor nu va întârzia să apară. Prețurile mai mari la pompă, facturile mai mari la energie și costurile de transport în creștere vor afecta buzunarele oamenilor din întreaga lume. În plus, țările în curs de dezvoltare, care depind în mare măsură de importurile de petrol, vor fi cele mai vulnerabile. De asemenea, industria navală se confruntă cu prime de asigurare în creștere vertiginoasă, iar rutele alternative, precum ocolul Africii pe lângă Capul Bunei Speranțe, adaugă zile întregi de călătorie și costuri suplimentare.
Pe scurt, ceea ce părea o criză localizată s-a transformat într-un conflict regional cu implicații globale. Strâmtorile Hormuz și Bab el-Mandeb sunt două dintre cele mai importante puncte de strangulare pentru transportul de petrol, iar blocarea lor simultană ar putea declanșa o recesiune globală. Rămâne de văzut dacă diplomația va reuși să detensioneze situația sau dacă lumea se îndreaptă spre o nouă eră a prețurilor ridicate la energie.
De ce este important:
Această escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu nu este doar o criză regională, ci una cu reverberații globale. Prețul petrolului influențează direct inflația, costul vieții și stabilitatea economică în întreaga lume. Depășirea pragului de 100 de dolari pe baril semnalează o posibilă criză energetică prelungită, care ar putea afecta atât economiile dezvoltate, cât și pe cele emergente. În plus, închiderea rutelor strategice de transport amenință securitatea energetică globală și ar putea forța guvernele să reconsidere politicile energetice și dependența de combustibilii fosili. Este un semnal de alarmă pentru întreaga comunitate internațională.
