Prim-ministrul canadian Mark Carney anunță o mișcare spre reducerea dependenței economice față de Statele Unite

Prim-ministrul canadian Mark Carney a declarat în una dintre cele mai semnificative adrese naționale ale ultimilor ani că legăturile economice strânse ale Canadiei cu Statele Unite, odată considerate un avantaj strategic, sunt acum percepute ca o „slăbiciune” și nu mai mult ca un punct de putere. Într-un mesaj video difuzat la nivel național, Carney a subliniat că dependența excesivă față de piața americană face vulnerabilă economia canadiană la fluctuțiile politice, comerciale și monetare ale vecinului de sud, în special în contextul tensiunilor comerciale recente, protecționismului crescut și incertitudinilor geopolitice globale. El a anunțat un plan ambitios de diversificare a relațiilor comerciale canadiene, cu accent pe extinderea partenerișilor cu Uniunea Europeană, Asia de Est (în special Japonia, Coreea de Sud și India), Africa și América Latină. Planul include investiri cible în infrastructura portuară și logistică pentru a facilita exporturile de resurse naturale (lemn, minerale, energie), produse agricole și tehnologii de pointe spre piețe noi, precum și incentivi fiscali pentru companii canadiene care să-și relocheze sau să-și diversifice lanțurile de aprovizionare afară de Statele Unite. Carney a subliniat că această schimbare nu înseamnă ruptura relațiilor cu SUA — care rămân cel mai mare partener comercial al Canadiei — ci o necesară adaptare la o lume multipolară, în care dependența excesivă de un singur actor poate deveni un risc sistematic. A adăugat că Canada trebuie să devină „un actor global mai rezilient și mai autonom”, capabil să negocieze din poziție de forță, nu de vulnerabilitate. Mesajul a generat reacții mixte: în timp ce industrialiștii și unele provincii resurse-rich (cum ar fi Alberta și Saskatchewan) au exprimat preoccupare privind posibilele perturbări pe piețele tradiționale, mediul de afaceri internațional și experții în comerț au lăudat vizinia ca fiind realistă, proactivă și esențială pentru securitatea economică lungtermă a Canadiei. Analistii observă că această schimbare de paradigmă ar putea marca începutul unei noi eră în politica externă economică a Canadiei — una care pune accent pe diversificare, reziliență și autonomie strategică, în linie cu tendințele similare observate în alte economii dezvoltate, de la Germania la Japonia.