Echipa, formată din tinere care și-au pierdut membrele în atacurile israeliene sau în urma exploziilor de mine, s-a reunit după o pauză forțată de război. Antrenamentele au loc pe un teren improvizat, cu mingi uzate și echipament minim, dar entuziasmul jucătoarelor este molipsitor. „Fotbalul este viața mea. Când joc, uit de durere și de tot ce am pierdut”, spune Aisha, o tânără de 22 de ani care a rămas fără piciorul stâng într-un bombardament. „Nu suntem doar victime. Suntem sportive, suntem puternice.”
Contextul din Gaza este devastator. Conform datelor ONU, peste 40.000 de palestinieni au fost uciși în ultimul conflict, iar zeci de mii au suferit amputații. Femeile și copiii sunt printre cei mai afectați. În acest peisaj sumbru, fotbalul pentru amputați oferă o cale de vindecare și de reintegrare socială. Antrenorul echipei, Mahmoud, el însuși un fost jucător care și-a pierdut un braț, explică: „Am vrut să le arăt că pot face orice, chiar și cu un handicap. Fotbalul le dă încredere și le ajută să-și recapete demnitatea.”
Provocările sunt uriașe. Pe lângă lipsa de finanțare și de echipament adecvat, jucătoarele se confruntă cu prejudecăți. În societatea palestiniană conservatoare, femeile care practică sport sunt adesea privite cu scepticism, iar cele cu dizabilități se confruntă cu o dublă discriminare. „Unii spun că nu e potrivit pentru o femeie să joace fotbal, mai ales una cu un handicap. Dar noi le demonstrăm că se înșală”, spune Fatima, o altă membră a echipei, care poartă o proteză la picior.
Echipa a fost fondată în 2022, cu sprijinul unei organizații locale, dar activitățile au fost întrerupte de războiul din 2023-2024. Acum, fetele s-au reîntors pe teren, iar meciurile lor atrag tot mai multă atenție. „Nu jucăm doar pentru noi, ci pentru toate femeile din Gaza care au suferit. Vrem să arătăm că viața continuă”, adaugă Aisha.
Pe lângă beneficiile fizice și psihologice, echipa contribuie la schimbarea percepțiilor. „Sportul este un instrument puternic pentru incluziune. Aceste femei demonstrează că dizabilitatea nu este o limită, ci o provocare care poate fi depășită”, explică un psiholog care lucrează cu ele. În plus, succesul lor inspiră alte tinere să-și urmeze visurile, indiferent de obstacole.
Cu toate acestea, situația rămâne fragilă. Blocada impusă de Israel și lipsa de materiale medicale fac dificilă procurarea de proteze sportive adecvate. Echipele de fotbal pentru amputați din alte țări, cum ar fi Turcia sau Egipt, au oferit sprijin, dar nevoile sunt mari. „Avem nevoie de mai multă solidaritate internațională. Aceste femei merită șansa de a juca în condiții decente”, subliniază organizatorii.
În ciuda dificultăților, spiritul echipei rămâne neclintit. Fiecare antrenament este o victorie asupra războiului, fiecare gol marcat este un strigăt de speranță. „Când lovesc mingea, simt că sunt liberă. Nimeni nu-mi poate lua asta”, concluzionează Fatima, cu un zâmbet larg.
De ce este important:
Această echipă nu este doar despre fotbal. Este despre demnitate, despre dreptul la o viață normală după traume inimaginabile. Într-o regiune unde violența și suferința sunt la ordinea zilei, femeile amputate din Gaza arată că speranța și curajul pot înflori chiar și în cele mai întunecate colțuri. Ele sfidează nu doar războiul, ci și stereotipurile de gen și abilitate, deschizând calea pentru o societate mai incluzivă. Povestea lor merită spusă și susținută, pentru că ne amintește că sportul poate fi un motor al schimbării sociale, chiar și în cele mai dificile circumstanțe.
