Potrivit Agenției de Presă Saudite (SPA), MBS a discutat cu Trump duminică și a „subliniat necesitatea de a prioritiza dialogul pentru a reduce escaladarea și importanța de a face toate eforturile posibile pentru a obține o calmare care să deschidă calea către soluții diplomatice”. Prințul a evidențiat, de asemenea, nevoia de a păstra securitatea și stabilitatea Golfului și de a preveni un conflict mai larg „ale cărui repercusiuni ar afecta securitatea și stabilitatea regională și internațională”.
Trump, la rândul său, a anunțat pe platforma sa Truth Social că va opri noile lovituri împotriva Iranului, invocând contururile unui acord pentru a pune capăt a cinci luni de război. Cu doar o zi înainte, tonul său fusese complet diferit: „Suntem încărcați și pregătiți să atacăm Republica Islamică Iran”, a declarat el, la un nivel de forță nemaivăzut „de la al Doilea Război Mondial”. Această schimbare bruscă a venit după săptămâni în care conflictul a amenințat în mod repetat să se extindă într-o confruntare generalizată în Golf.
Trump a susținut că a anulat atacul planificat doar pentru că Iranul și alte guverne din Orientul Mijlociu i-au cerut să se abțină, insistând că „perimetrul unui acord a fost convenit”. Acordul, a scris el, ar implica redeschiderea Strâmtorii Hormuz și încheierea „amenințării nucleare” a Iranului, Israelul alăturându-se SUA „în acest angajament”. Cu toate acestea, mass-media de stat iraniană a citat oficiali militari care resping afirmația lui Trump că Teheranul a căutat o pauză drept „nimic altceva decât o nouă minciună”, insistând că forțele iraniene rămân în alertă maximă.
Intervenția prințului moștenitor saudit, potrivit unei persoane familiarizate cu convorbirea citată de mass-media americană, s-a concentrat pe îngrijorarea că o lovitură majoră americană asupra infrastructurii energetice a Iranului ar putea declanșa represalii iraniene împotriva instalațiilor de petrol și gaze din Golf. Regatul s-a confruntat deja cu atacuri directe în ultimele săptămâni, interceptând drone îndreptate spre instalațiile sale petroliere din est și spre Riyadh, în timp ce rebelii houthi aliniați Iranului din Yemen au lovit separat infrastructura petrolieră saudită și au amenințat cu o blocadă navală în Marea Roșie.
Războiul a început pe 28 februarie, când SUA și Israelul au lansat lovituri menite să distrugă programul de rachete al Iranului, să prevină o armă nucleară și să întrerupă sprijinul pentru grupurile armate aliate. O încetare a focului din iunie s-a prăbușit în câteva săptămâni din cauza unui dispută privind rutele de transport prin Strâmtoarea Hormuz, o cale navigabilă care transportă aproximativ o cincime din exporturile mondiale de petrol și gaze, reaprinderea luptelor în iulie.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că loviturile americane au distrus o mare parte din marina, forțele aeriene și apărarea antirachetă a Iranului, lăsându-l fără „scutul convențional” pe care se baza cândva. „Asta a schimbat întreaga dinamică”, a spus el pentru Fox News, susținând că SUA se apropie acum de negocierile cu Iranul „dintr-o poziție de forță, nu dintr-o poziție de slăbiciune”.
Marlin Hardinger, profesor la Universitatea din Wisconsin-Eau Claire, a declarat că implicarea directă a Arabiei Saudite în mediere, alături de Qatar, Pakistan și Oman, pare să-l fi determinat pe Trump să reconsidere, „permițând unora dintre liderii seniori din regiune să iasă în față și să preia controlul”, după cum a spus el. Sarcina centrală a diplomaților acum, a adăugat Hardinger pentru Al Jazeera, este pur și simplu să „mențină dialogul în desfășurare”. Mediatorii din Islamabad și Doha spun că sunt precaut optimiști că discuțiile blocate s-ar putea relua în câteva zile.
De ce este important:
Această evoluție arată că, în ciuda retoricii belicoase, există încă spațiu pentru diplomație în cel mai volatil conflict al momentului. Intervenția Arabiei Saudite, o putere regională cu interese directe în stabilitatea Golfului, demonstrează că statele din zonă nu doresc o conflagrație care le-ar putea afecta grav economiile și securitatea. De asemenea, semnalează că Trump, deși inițial agresiv, este sensibil la presiunile aliate și la riscul unui război generalizat. Rămâne de văzut dacă acest armistițiu fragil va duce la negocieri reale sau este doar o pauză temporară înainte de următoarea escaladare.
