Scena a fost una tensionată, dar pașnică în esență: sute de oameni, majoritatea tineri și activiști de mediu, s-au adunat în fața instituției legislative, scandând lozinci precum „Nu atingeți natura!” și „Jos mafia din turism!”. Ouăle au fost aruncate simbolic, fără a răni pe nimeni, dar mesajul a fost clar: populația nu mai suportă ceea ce consideră a fi o vânzare a patrimoniului natural pe bucăți.
Proiectele de resorturi în discuție vizează zone de coastă din sudul Albaniei, cum ar fi Riviera Albaneză, o regiune care a atras atenția investitorilor străini, în special din Golf, dar și din Europa. Guvernul susține că aceste proiecte vor aduce locuri de muncă și dezvoltare economică, într-o țară care se luptă cu șomajul și sărăcia. Însă criticii spun că legile sunt făcute pe genunchi, fără consultare publică, și că distrug ecosisteme fragile, cum ar fi dunele de nisip, pădurile de măslini și habitatele pentru specii protejate.
„Nu suntem împotriva turismului, suntem împotriva distrugerii”, a declarat unul dintre organizatorii protestului, o tânără activistă pe nume Era. „Vrem un turism sustenabil, care să respecte natura și comunitățile locale. În schimb, vedem cum se construiesc hoteluri de lux pe plaje unde localnicii pescuiesc de generații.”
Parlamentarii, care se îndreptau spre o sesiune crucială pentru votarea amendamentelor, au fost întâmpinați cu ouă și roșii. Unii dintre ei au coborât din mașini și au încercat să discute cu protestatarii, dar furia era prea mare. Poliția a intervenit pentru a calma spiritele, dar nu au fost făcute arestări. „Am vrut doar să atragem atenția asupra faptului că acești oameni nu ne reprezintă interesele”, a spus un alt manifestant.
Protestul vine pe fondul unei nemulțumiri generale față de guvernul condus de premierul Edi Rama, acuzat de opoziție și de organizațiile de mediu că prioritizează interesele marilor dezvoltatori imobiliari în detrimentul cetățenilor și al mediului. În ultimii ani, Albania a cunoscut un boom al construcțiilor, în special pe coastă, dar multe dintre aceste proiecte au fost criticate pentru lipsa de transparență și pentru impactul negativ asupra peisajului.
Un caz emblematic este cel al proiectului „Riviera Palace”, un complex hotelier de 5 stele care urmează să fie construit pe o plajă protejată din apropierea orașului Himara. Localnicii au protestat deja de mai multe ori, iar acum se aliază cu activiști din toată țara. „Nu vrem să devenim o nouă Dubrovnik, supraaglomerată și betonată”, spune un pescar din zonă. „Vrem să păstrăm ceea ce ne-a rămas.”
Pe lângă aspectele ecologice, protestatarii subliniază și problemele sociale: construcțiile masive duc la creșterea prețurilor terenurilor și la gentrificare, forțând localnicii să-și vândă proprietățile și să se mute în orașe. „Nu e vorba doar de natură, e vorba de casele noastre, de identitatea noastră”, a adăugat Era.
Reacțiile oficiale au fost mixte. Ministrul Turismului, Mirela Kumbaro, a declarat că guvernul este deschis dialogului, dar că proiectele sunt necesare pentru dezvoltare. „Nu putem trăi doar din peisaje. Avem nevoie de investiții, de locuri de muncă, de un viitor pentru tineri”, a spus ea. În schimb, liderul opoziției, Lulzim Basha, a cerut demisia ministrului și retragerea legii.
Protestele au atras atenția și a organizațiilor internaționale de mediu, care au cerut Albaniei să respecte angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris și al Convenției privind diversitatea biologică. „Albania are una dintre cele mai frumoase coaste din Europa, dar și una dintre cele mai vulnerabile”, a declarat un reprezentant al WWF. „Dacă nu se iau măsuri acum, riscăm să pierdem pentru totdeauna aceste ecosisteme.”
În timp ce ouăle se spărgeau de geamurile mașinilor, un grup de deputați a ieșit pe scările Parlamentului pentru a vorbi cu mulțimea. Unul dintre ei, deputatul socialist Blendi Klosi, a încercat să explice că legea va fi modificată, dar protestatarii l-au întrerupt cu huiduieli. „Am auzit aceleași promisiuni de ani de zile”, a strigat cineva din mulțime. „De data asta, nu mai credem.”
Evenimentul de astăzi este doar ultimul dintr-o serie de proteste care au loc în Albania în ultimele luni. De la manifestațiile împotriva poluării din orașe, până la cele pentru salvarea pădurilor, societatea civilă albaneză pare să se trezească. „Nu mai suntem o țară tăcută”, spune un profesor universitar prezent la protest. „Vrem să fim auziți, iar dacă ouăle sunt singurul mod, atunci așa să fie.”
De ce este important:
Acest protest reflectă o luptă globală între dezvoltarea economică și protejarea mediului, dar și o criză de încredere între cetățeni și guvernanți. În Albania, o țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, modul în care sunt gestionate resursele naturale și consultarea publică sunt indicatori ai maturității democratice. Dacă legile care permit construcțiile în zone protejate trec fără dezbatere reală, se creează un precedent periculos nu doar pentru Albania, ci pentru întreaga regiune balcanică. Pe de altă parte, succesul sau eșecul acestor proteste va arăta dacă societatea civilă poate influența deciziile politice într-un sistem încă fragil. Este un semnal de alarmă pentru toate țările care sacrifică natura pe altarul profitului imediat.
