Analiza realizată de Searchable, o platformă de vizibilitate în AI, a examinat peste 11.000 de reclame servite în conversații reale cu ChatGPT, în perioada 4 iulie – 4 august 2026. Metodologia a fost una riguroasă: fiecare reclamă a fost asociată cu conversația în care a apărut, iar apoi s-a evaluat cât de bine se potrivea produsul promovat cu întrebarea utilizatorului. Rezultatele sunt, ca să spunem ușor, îngrijorătoare pentru cei care mizează pe precizia AI în publicitate.
O treime dintre reclame (33%) au fost clasificate ca fiind complet irelevante, fără nicio legătură cu subiectul discuției. Doar puțin peste un sfert (27%) au fost o potrivire directă, adică promovau exact produsul despre care utilizatorul întreba. Cea mai mare grupă, 40%, a fost considerată o potrivire contextuală – adică reclama avea legătură cu ceva ce utilizatorul menționase mai devreme în firul discuției, dar nu cu întrebarea imediată. Acest lucru sugerează că algoritmul de targetare încă nu reușește să înțeleagă nuanțele conversațiilor în timp real.
Și mai îngrijorător este faptul că peste două treimi (68%) dintre reclame au apărut în conversații în care utilizatorul nu a dat niciun semn că ar vrea să cumpere, să rezerve, să angajeze sau să compare ceva, pe tot parcursul firului discuției. Cu alte cuvinte, o mare parte din impresiile plătite de agenții de publicitate au fost afișate în contexte în care o achiziție era extrem de improbabilă. Dacă privim lucrurile din perspectiva conversațiilor, 40% dintre discuțiile care conțineau reclame aveau cel puțin o reclamă irelevantă, iar în 28% dintre cazuri, toate reclamele afișate erau complet nepotrivite cu subiectul discutat.
Această problemă nu este doar o neplăcere pentru utilizatori, ci și o gaură neagră pentru bugetele de marketing. În publicitatea clasică pe motoare de căutare, advertiserul alege cuvintele cheie care semnalează un potențial cumpărător. Platforma de publicitate a ChatGPT funcționează însă pe bază de indicii contextuale: advertiserii descriu conversațiile, situațiile și subiectele în care vor să apară, iar OpenAI le potrivește cu conversațiile live. Aceasta se întâmplă într-un motor AI pe care oamenii îl folosesc pentru a scrie, a studia, a depana probleme sau a-și pune ordine în gânduri. Rezultatul este că reclamele pot apărea în cele mai nepotrivite momente, exact când utilizatorul este concentrat pe o sarcină creativă sau de analiză.
Sectorul din care face parte advertiserul pare să fie un factor determinant în cât de mult ratează ținta. De exemplu, 47% dintre reclamele din marketing și servicii B2B și 45% dintre cele din software și SaaS au fost clasificate ca irelevante, cele mai slabe rate dintre toate sectoarele măsurate. La polul opus, brokerii de date și verificările de background au avut o rată de potrivire directă de 50%, urmați de travel (43%) și auto (42%). Totuși, niciun sector nu a reușit să obțină o potrivire directă în mai mult de jumătate din cazuri. Un caz interesant este cel al asigurărilor: doar 23% dintre reclamele lor au fost irelevante, dar doar 11% au fost o potrivire directă, pentru că două treimi dintre reclamele lor se încadrează în categoria contextuală, fiind legate de un eveniment de viață menționat undeva în conversație, dar nu de întrebarea imediată.
OpenAI a încercat să liniștească piața, afirmând că rata de respingere a reclamelor de către utilizatori a scăzut la jumătate de la lansarea publicității în februarie. Denise Dresser, pe atunci chief revenue officer la OpenAI, a declarat în iunie că această scădere a respingerilor este un semn că reclamele devin mai relevante. Dar analiza Searchable, care acoperă o lună la aproximativ jumătate de an de la lansare, arată că proporția reclamelor fără nicio legătură cu conversația a rămas aproape constantă la o treime, fără semne de îmbunătățire pe măsură ce volumul de reclame a crescut. Aceasta sugerează că problema nu este doar de scalare, ci de înțelegere fundamentală a intenției utilizatorului.
Pentru branduri, consecința este clară: o plasare în interiorul unui asistent AI nu este un substitut pentru a fi răspunsul corect. O reclamă care ajunge în conversația greșită este probabil să fie ignorată, în timp ce recomandarea din interiorul răspunsului AI s-a dovedit a avea o rată de conversie mai mare decât alte canale organice. Aceasta înseamnă că advertiserii trebuie să fie mai atenți la modul în care își definesc targetarea și să nu se bazeze doar pe promisiunile platformei. Pe de altă parte, OpenAI trebuie să își îmbunătățească algoritmii de înțelegere a contextului, altfel riscă să piardă încrederea atât a utilizatorilor, cât și a advertiserilor.
În concluzie, publicitatea în ChatGPT este încă la început, iar rezultatele acestui studiu arată că există un decalaj semnificativ între promisiunea de relevanță perfectă și realitatea din teren. Pe măsură ce AI devine din ce în ce mai integrat în viața noastră, modul în care gestionăm publicitatea în aceste medii va fi crucial. Nu este doar o problemă de eficiență a bugetelor, ci și de experiența utilizatorului și de etica publicității în era inteligenței artificiale. Rămâne de văzut dacă OpenAI și ceilalți jucători din domeniu vor reuși să transforme această provocare într-o oportunitate de inovare.
De ce este important:
Această analiză este crucială pentru că dezvăluie o falie majoră în modelul de publicitate bazat pe inteligență artificială. Dacă o treime dintre reclamele din ChatGPT sunt irelevante, atunci întreaga promisiune a publicității contextuale AI este pusă sub semnul întrebării. Pentru advertiseri, aceasta înseamnă risipă de bani și o experiență de brand negativă. Pentru utilizatori, înseamnă o experiență degradată și o posibilă erodare a încrederii în asistenții AI. Pentru OpenAI, este un semnal de alarmă că trebuie să își perfecționeze algoritmii înainte de a scala această sursă de venituri. Într-o lume în care AI-ul devine tot mai prezent în deciziile de cumpărare, înțelegerea limitelor sale actuale este esențială pentru a construi un ecosistem publicitar sustenabil și eficient.
