Trump a postat marți pe rețelele sociale că analiza inițială a biroului, bazată pe peste 128 de milioane de înregistrări de votanți, „dovedește” că peste 24.000 de non-cetățeni au votat ilegal în 2020, și că numărul final va „exploda” după ce agenția va verifica încă 32 de milioane de înregistrări. Raportul, de șapte pagini, fără autor menționat, spune că se bazează pe un fișier comercial de votanți din 2020 și pe diverse înregistrări administrative federale. Însă experții în date și alegeri spun că metodologia și concluziile sunt discutabile.
Un angajat al Biroului de Recensământ, care a cerut anonimatul de teama represaliilor, a declarat pentru NPR că munca la această analiză nu a fost efectuată de funcționari publici de carieră, iar echipa din spatele ei a inclus persoane afiliate AFPI. Atât biroul, cât și AFPI și Casa Albă nu au răspuns solicitărilor de comentarii. AFPI a evidențiat analiza într-o postare pe rețelele sociale, spunând că think tank-ul „susține că maximizarea transparenței este un pas critic pentru restaurarea încrederii în alegerile noastre”.
Trump continuă să susțină fals că alegerile din 2020 au fost fraudate, iar în finalul campaniei pentru alegerile de la jumătatea mandatului, a cerut aliaților republicani din Congres să adopte restricții dure de vot. Numerele din raportul Biroului de Recensământ se adaugă unei liste tot mai lungi de cifre publicate de administrația Trump în ultimele luni, care folosesc metodologii contestate sau necunoscute pentru a cuantifica votul non-cetățenilor în alegerile federale – o problemă pe care multe studii și audituri o arată ca fiind extrem de rară.
Luna trecută, Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) a anunțat că a găsit 250.000 de non-cetățeni pe listele electorale publice din California, Nevada, New Jersey și Pennsylvania, dar nu a dezvăluit cum a făcut aceste calcule. Oficialii electorali din aceste state și-au exprimat îndoieli cu privire la exactitatea afirmațiilor.
Experții în alegeri au criticat dur noul raport. David Becker, director executiv al Centrului pentru Inovație și Cercetare Electorală, a declarat pentru NPR: „Această analiză este ridicolă. Datele de recensământ nu pot fi corelate în mod fiabil cu datele electorale. Totuși, e bine că președintele recunoaște că aceste numere sunt atât de mici încât nu ar fi putut schimba rezultatul în 2020.” Într-adevăr, 24.000 de voturi din 128 de milioane reprezintă sub 0,02%.
Michael Morse, profesor asistent la facultatea de drept a Universității din Pennsylvania, care a cercetat fișierele de înregistrare a alegătorilor, a subliniat că potrivirea datelor de recensământ cu listele electorale este „afectată de lipsa identificatorilor unici în înregistrările electorale și de înregistrări de naturalizare învechite sau incomplete”. El a adăugat că lipsa de transparență a raportului face dificilă identificarea fiecărei probleme, dar că rata estimată a votului aparent non-cetățenesc este „o fracțiune minusculă din totalul voturilor” și „consistentă cu ambele tipuri de erori”.
Misty Heggeness, fost economist la Biroul de Recensământ, a cărei muncă este citată în raport, și-a exprimat îngrijorarea că raportul nu are autor. „De obicei, există straturi și straturi de rigoare și testare, pentru că Biroul de Recensământ este o agenție statistică neutră. Vor să se asigure că înțeleg corect datele. Faptul că nu există un autor mă face să mă întreb dacă acest proces a avut loc”, a spus ea.
Amy O'Hara, fost șef al Centrului pentru Cercetare și Aplicații în Registre Administrative al biroului, a atras atenția asupra riscului de a genera un număr umflat de votanți non-cetățeni prin potrivirea greșită a fișierelor electorale cu înregistrările de cetățenie de la alte agenții federale. „Acest raport nu are nicio măsură a varianței sau discuție despre bias”, a spus O'Hara, care conduce acum Institutul de Date Masive de la Universitatea Georgetown. „Cei care au fost potriviți – sunt aceiași oameni între fișierul electoral și compilația de date de la Homeland Security, sau avem oameni cu aceleași nume care trăiesc în același stat și reprezintă o potrivire greșită?”
O'Hara a fost, de asemenea, surprinsă de afirmația raportului că biroul este „unic capabil să compileze și să publice statistici despre crime electorale și alte forme de fraudă”. „Mi se pare foarte surprinzător, pentru că chiar dacă observă anomalii în date, acestea nu sunt neapărat fraudă”, a spus ea.
Publicarea raportului vine după un exod masiv de statisticieni, economiști și alți funcționari publici de carieră de la birou, ca urmare a reducerilor de personal făcute de administrația Trump. Administrația a semnalat, de asemenea, că se pregătește să propună schimbări majore pentru recensământul din 2030, care ar putea pune biroul în centrul unui nou conflict politic și juridic. O'Hara vede raportul ca pe o altă amenințare la adresa reputației biroului ca agenție statistică nonpartizană. „Ne apropiem de recensământul din 2030, care va fi cu adevărat important”, a adăugat ea.
Acest raport nu este doar o problemă tehnică. El reflectă o tendință mai largă a administrației Trump de a folosi agenții guvernamentale pentru a susține narațiuni politice, chiar și atunci când datele sunt slabe sau metodologia este opacă. Într-o democrație, încrederea în instituțiile care produc statistici oficiale este fundamentală. Dacă Biroul de Recensământ devine un instrument politic, atunci toate deciziile bazate pe date – de la alocarea fondurilor federale la redistrictualizarea electorală – devin suspecte.
Mai mult, aceste acuzații de vot ilegal masiv au consecințe concrete: ele alimentează legi restrictive de vot în statele conduse de republicani, care pot descuraja sau împiedica cetățenii eligibili să voteze. Deși numerele sunt mici, ele sunt folosite pentru a justifica măsuri care afectează milioane de oameni. De aceea, este crucial ca jurnaliștii și experții să verifice și să conteste astfel de rapoarte, așa cum au făcut cei citați în acest articol.
De ce este important:
Acest raport al Biroului de Recensământ, deși aparent tehnic, are implicații profunde pentru integritatea alegerilor americane și pentru credibilitatea instituțiilor statistice. El este folosit de președintele Trump pentru a susține afirmații false despre fraudă electorală masivă, ceea ce poate duce la restricții de vot care afectează cetățenii eligibili. Mai mult, legătura cu un think tank partizan și lipsa de transparență metodologică subminează încrederea publicului în datele guvernamentale, cu efecte pe termen lung asupra modului în care sunt luate deciziile politice și administrative. Este esențial ca astfel de rapoarte să fie analizate critic și ca agențiile publice să rămână neutre și riguroase, pentru a proteja democrația.
