Economia Canadei este de zece ori mai mică decât cea a Statelor Unite, iar aproximativ 70% din exporturile canadiene se îndreaptă spre sudul frontierei. Această dependență structurală face ca țara să fie extrem de vulnerabilă la sancțiunile comerciale americane. Deși impactul tarifelor americane asupra PIB-ului canadian ar părea limitat – Oxford Economics estimează o reducere de doar 0,3 puncte procentuale anul viitor – efectele sunt concentrate în anumite provincii și sectoare. Quebec, New Brunswick și Ontario, unde se află mari producători de ciment, hârtie, lemn, băuturi, îmbrăcăminte, materiale plastice și electronice, vor fi cele mai afectate, deoarece aceste produse sunt ușor de substituit pe piața americană. Columbia Britanică, dependentă de exporturile către SUA, se confruntă și ea cu riscuri majore.
„Acesta este cu siguranță un război comercial”, declară Ashley Kalyn, consultant în comerț internațional la Peacock Tariff Consulting din Toronto. „Resimțim deja efectele în Canada și ne așteptăm la pierderea a peste 100.000 de locuri de muncă.” Kalyn spune că firma sa a fost contactată deja de clienți care plănuiesc să închidă fabrici și să concedieze angajați dacă tarifele rămân în vigoare. „Atât de real este acest lucru”, adaugă ea.
Tensiunile au escaladat și pe plan politic. Trump a anunțat joi că guvernul federal american va redenumi Lacul Ontario în „Lacul America”, ca formă de protest față de Canada. Premierul Carney a răspuns pe rețelele sociale, subliniind că numele „Ontario” nu este canadian, ci indigen, și că are peste 400 de ani vechime, precedând atât Confederația canadiană, cât și Declarația de Independență a SUA. Premierul Manitobei, Wab Kinew, a respins gestul ca fiind o încercare jalnică, comparându-l cu un concert al unei trupe rock apuse: „Nu este cea mai bună muncă a lui Donald Trump.”
Economiștii se tem că, dacă relațiile se deteriorează și mai mult, s-ar putea ajunge la anularea acordului de liber schimb dintre SUA, Mexic și Canada, cunoscut sub numele de USMCA. Un astfel de scenariu ar „împinge economia Canadei într-o recesiune și ar lăsa-o pe o traiectorie permanent inferioară”, avertizează Tony Stillo, director pentru economia Canadei la Oxford Economics. USMCA protejează în prezent majoritatea exporturilor canadiene de tarifele americane, menținând rata efectivă a tarifelor la doar 5,1%, printre cele mai scăzute la nivel global. Chiar și cu noile tarife, rata efectivă ar urca la doar 6,9%. Dar dacă acordul ar fi desființat, consecințele ar fi catastrofale.
„Un război de uzură nu va ajuta niciuna dintre economii. Dar Canada se dovedește a fi foarte rezistentă”, spune Matthew Holmes, vicepreședinte executiv al Camerei de Comerț Canadiene. El speră că ambele părți vor căuta o detensionare: „Avem încredere că scopul negociatorilor este să revină la masa discuțiilor, nu să se răzbune la nesfârșit.”
Un alt domeniu îngrijorător este industria auto. Acum un an și jumătate, Trump a impus tarife de 25% pe mașinile și piesele canadiene, cu excepția celor care respectau condițiile USMCA. Producătorii și dealerii au reușit să absoarbă parțial costurile, menținând prețurile relativ stabile. Dar amenințarea de a dubla tarifele la 50% din 2027 ar putea submina grav industria auto transfrontalieră. Bernard Yaros, economist-șef pentru SUA la Oxford Economics, subliniază că „tampoanele” industriei auto „se subțiază”. Noile taxe ar afecta disproporționat statele din Midwest, precum Michigan, Ohio și Indiana, ale căror sectoare auto depind de componentele canadiene. Momentul ales este semnificativ: tarifele auto ar urma să crească la câteva luni după alegerile de mijloc de termen din SUA, ceea ce i-ar oferi lui Trump mai multă libertate de acțiune, fără teama de a înfuria electoratul. Astfel, s-ar putea crea „premisele unui mediu tarifar și mai volatil în ultimii doi ani ai celui de-al doilea mandat”, avertizează Yaros.
În interiorul Canadei, atacurile lui Trump adâncesc și diviziunile politice. Premierul Ontario, Doug Ford, pledează pentru o ripostă dură, inclusiv întreruperea exporturilor de electricitate și minerale critice către SUA. În schimb, Alberta și Saskatchewan resping ideea de a impune taxe suplimentare pe resursele naturale, precum petrolul și potasa, care sunt fundamentul economiilor lor. Vina Nadjibulla, CEO al Centrului pentru Strategie Statală, un think tank canadian, atrage atenția că lumea urmărește cu interes modul în care Canada gestionează acest conflict cu vecinul său tot mai ostil. „Dacă Canada va reuși să reziste, acest lucru are implicații și pentru alte țări”, spune ea. Data-cheie este 8 septembrie, când intră în vigoare tarifele reciproce canadiene. „Este foarte greu de prezis încotro se îndreaptă lucrurile. Starea de spirit în această săptămână este una de escaladare”, concluzionează Nadjibulla.
De ce este important:
Acest conflict comercial nu este doar o dispută bilaterală, ci un test crucial pentru ordinea economică globală. Dacă SUA și Canada, doi dintre cei mai apropiați aliați, ajung să se războiască comercial, semnalul transmis este că nicio relație nu mai este sigură într-o lume dominată de tarife și naționalism economic. Pentru România și Europa, aceasta este o lecție despre vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare și despre necesitatea diversificării parteneriatelor comerciale. Mai mult, o recesiune în Canada ar avea efecte de propagare asupra economiei americane și, implicit, asupra piețelor globale, afectând investițiile și stabilitatea financiară. Este esențial să urmărim evoluțiile, pentru că ceea ce se întâmplă acum la granița dintre SUA și Canada ar putea redefinește regulile comerțului internațional pentru deceniile următoare.
