Noile tarife, cuprinse între 10% și 12,5%, au fost justificate de Washington prin Secțiunea 301 a Legii Comerțului din 1974, care permite sancțiuni împotriva țărilor considerate că nu iau măsuri suficiente împotriva muncii forțate. Cu toate acestea, multe dintre statele vizate consideră acuzațiile nefondate și subliniază că propriile lor sisteme legislative și de aplicare a legii respectă standardele internaționale.
Australia, un important exportator de carne de vită, aur și lână, a fost una dintre primele țări care a reacționat. Ministrul Comerțului, Don Farrell, a declarat presei la Adelaide: „Respingem cu fermitate orice legătură între Australia și munca forțată. Credem că, dintre toate țările lumii, Australia tratează problema sclaviei moderne cu seriozitate și vom continua să o facem.” Farrell a subliniat că Australia are legi stricte împotriva muncii forțate și că investigațiile americane nu au oferit dovezi concrete.
Noua Zeelandă a fost și mai tranșantă. Prim-ministrul Christopher Luxon a calificat noile tarife drept „extrem de dezamăgitoare” și a scris pe rețelele sociale: „Investigația SUA nu a oferit dovezi substanțiale pentru a susține afirmațiile legate de munca forțată.” Luxon a adăugat că Noua Zeelandă va continua să colaboreze cu partenerii internaționali pentru a combate sclavia modernă, dar nu va accepta sancțiuni nejustificate.
Regatul Unit, deși vizat de noile tarife, a adoptat un ton mai moderat. Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a declarat că măsurile nu vor avea „niciun impact negativ” asupra exporturilor, deoarece acordurile comerciale anterioare dintre SUA și Marea Britanie exclud anumite industrii de la tarife suplimentare. „Luăm foarte în serios problema muncii forțate, pentru a ne asigura că lanțurile de aprovizionare globale nu implică complicitatea companiilor britanice. SUA au recunoscut măsurile pe care le-am luat, motiv pentru care nu există tarife suplimentare pentru Marea Britanie în cadrul acestui anunț”, a explicat purtătorul de cuvânt.
Japonia a reacționat cu regret și dezamăgire. Secretarul șef al Cabinetului, Minoru Kihara, a declarat într-o conferință de presă: „Este regretabil că s-au impus tarife pe motiv că Japonia nu are un sistem de interzicere a importurilor de produse realizate cu muncă forțată, deși industria și comerțul japonez funcționează în conformitate cu normele internaționale.” Kihara a adăugat totuși că Japonia a confirmat cu SUA că tarifele totale nu vor depăși 15%, conform acordului comercial încheiat anul trecut.
Uniunea Europeană, prin Comisia Europeană, a reacționat cu prudență optimistă. Un purtător de cuvânt a declarat: „UE constată cu satisfacție că acest rezultat este în conformitate cu angajamentele tarifare asumate de SUA în cadrul Declarației comune UE-SUA.” Astfel, Bruxelles-ul consideră că noile tarife nu încalcă acordurile existente, deși rămâne vigilentă.
China, vizată de un tarif de 12,5%, a avut cea mai dură reacție. Ministerul de Externe, prin purtătorul de cuvânt Lin Jian, a reiterat respingerea „tarifelor unilaterale” și a avertizat: „Războaiele tarifare și războaiele comerciale nu servesc intereselor niciunei părți.” Lin Jian a anunțat că președintele Xi Jinping și Donald Trump urmează să se întâlnească din nou în septembrie, după discuțiile anterioare de la Beijing care au dus la noi acorduri comerciale în luna mai.
India, un important exportator de textile și îmbrăcăminte, a reacționat cu îngrijorare. Ashwin Chandran, președintele Confederației Industriei Textile din India, a atras atenția că India nu a fost inclusă pe lista țărilor ale căror exporturi de anumite produse, în special cele fabricate din bumbac american, beneficiază de scutiri tarifare. „Tratamentul diferențiat riscă să devieze comenzile de aprovizionare pentru articole textile și de îmbrăcăminte departe de India”, a declarat Chandran.
Aceste tarife reprezintă cea mai recentă mișcare a lui Trump în strategia sa de a stimula producția internă și de a corecta ceea ce el consideră a fi relații comerciale inegale. Cu toate acestea, președintele s-a confruntat în mod regulat cu eșecuri majore, inclusiv decizia Curții Supreme a SUA de a declara neconstituționale tarifele reciproce emblematice ale sale. Noile măsuri au fost impuse exact când un alt tarif global de 10% a ajuns la limita sa legală, joi seară, provocând acuzații că Trump abuzează din nou de legea americană.
Criticii susțin că aceste tarife nu fac decât să submineze încrederea în sistemul comercial global și să afecteze consumatorii americani, care plătesc prețuri mai mari. În același timp, țările vizate caută să își diversifice piețele de export și să consolideze parteneriatele regionale pentru a reduce dependența de piața americană.
