Rezerva Federală a SUA menține dobânzile neschimbate, invocând inflația „ridicată”

Într-o mișcare așteptată de piețe, dar care a stârnit controverse politice, Rezerva Federală a Statelor Unite (Fed) a decis miercuri să mențină ratele dobânzilor la nivelul actual de 350-375 de puncte de bază. Decizia, a doua sub conducerea noului președinte Kevin Warsh, vine pe fondul unei inflații persistente, alimentată de creșterea prețurilor la energie, în contextul tensiunilor tot mai accentuate dintre SUA și Iran. Deși președintele Donald Trump a făcut presiuni repetate pentru reducerea dobânzilor, Fed a ales să rămână fermă pe poziție, subliniind că „inflația rămâne ridicată față de obiectivul de 2% al Comitetului”.Banca centrală americană a explicat într-un comunicat că „șocurile de ofertă au determinat creșteri de prețuri în anumite sectoare, inclusiv în cel energetic”, iar prioritatea rămâne stabilitatea prețurilor. Decizia nu a fost unanimă: trei dintre cei 12 membri ai Comitetului Federal pentru Piața Deschisă (FOMC) – Beth M. Hammack, Neel Kashkari și Lorie K. Logan – au votat pentru o majorare cu 25 de puncte de bază. Potrivit instrumentului CME FedWatch, probabilitatea menținerii dobânzilor era de 66,3%, în timp ce 33,7% dintre analiști anticipau o creștere.Kevin Warsh, care a preluat funcția de președinte al Fed pe 22 mai, a declarat într-o conferință de presă că „șocurile economice din ultimii ani – lanțurile de aprovizionare tensionate din cauza pandemiei, conflictele militare, întreruperile în aprovizionarea cu energie, creșterea substanțială a tarifelor vamale și, da, valul de investiții în inteligența artificială – au fost luate în considerare”. El a subliniat că deciziile nu se bazează pe un singur indicator, ci pe tendințe generale.Un element notabil al noii conduceri este renunțarea la „forward guidance” – practica prin care Fed oferea indicații clare asupra direcției viitoare a politicii monetare. Această schimbare a generat incertitudine pe piețe. Economiștii Barclays au remarcat că „lipsa de orientare din partea noului președinte lasă piețele să speculeze, existând temeri că Warsh ar putea recurge la o majorare surpriză pentru a-și consolida credibilitatea anti-inflaționistă”. Citadel Securities anticipase chiar o creștere a dobânzilor, în timp ce analiștii S&P Global mizau pe menținerea lor.Presiunile inflaționiste sunt resimțite puternic de consumatorii americani, în special la pompă. Potrivit Asociației Americane de Automobile (AAA), prețul mediu al unui galon de benzină a ajuns la 4,09 dolari (1,08 dolari pe litru), cu 3 cenți mai mult decât săptămâna trecută și cu 23 de cenți mai mult decât luna trecută. Spre comparație, în 28 februarie, când SUA și Israelul au lovit pentru prima dată Iranul, prețul era de doar 2,98 dolari pe galon (0,78 dolari pe litru). Această creștere a costurilor de transport se reflectă în încrederea consumatorilor, care a scăzut pentru a treia lună consecutiv, potrivit Conference Board. Dana M. Peterson, economist-șef al organizației, a declarat că „consumatorii nu se așteaptă la îmbunătățiri semnificative ale condițiilor de afaceri în următoarele șase luni”.Deși inflația de consum a încetinit ușor în iunie – Indicele Prețurilor de Consum (CPI) a scăzut cu 0,4% față de luna precedentă, prima scădere lunară din aprilie 2020 – nivelul anual rămâne ridicat, la 3,5%. Aceasta este o îmbunătățire față de 4,2% în mai, dar încă departe de ținta de 2% a Fed. Mai mult, în luna mai, CPI crescuse cu 0,5%, ceea ce arată volatilitatea datelor.Decizia de a menține dobânzile a fost umbrită de presiunile venite de la Casa Albă. Donald Trump a făcut din politica monetară un subiect de dispută cu Fed, cerând în mod constant reduceri de dobândă. Fostul președinte Jerome Powell a fost chiar subiectul unor investigații ale Departamentului de Justiție din cauza tensiunilor cu administrația. De data aceasta, însă, Trump l-a lăudat pe Warsh, numindu-l „fantastic” și adăugând că „are un consiliu, iar membrii consiliului sunt foarte politici”. Declarațiile vin în contradicție cu principiul independenței băncii centrale, pe care Fed îl invocă de decenii.Reacțiile piețelor nu au întârziat să apară. Indicele Nasdaq, dominat de tehnologie, a scăzut cu 0,9%, Dow Jones cu 1,6%, iar S&P 500 cu 0,7% în apropierea închiderii ședinței de tranzacționare. În schimb, aurul – considerat un refugiu sigur în perioade de incertitudine – a crescut cu 1,2%, ajungând la 4.076,41 dolari pe uncie. Această mișcare sugerează că investitorii se așteaptă la o perioadă prelungită de dobânzi ridicate și tensiuni geopolitice.Analizând contextul mai larg, decizia Fed reflectă o dilemă clasică: cum să combați inflația fără a sufoca creșterea economică. Războiul comercial cu China, sancțiunile împotriva Iranului și incertitudinile legate de lanțurile de aprovizionare globale creează un mediu volatil. Kevin Warsh, fost consilier economic al Casei Albe sub președintele George W. Bush, este văzut ca un „șoim” al inflației, dar renunțarea la ghidajul prospectiv complică anticiparea mișcărilor viitoare. Pe termen scurt, este probabil ca Fed să rămână în expectativă, monitorizând datele economice și evoluțiile geopolitice.### De ce este important:Această decizie a Rezervei Federale are implicații majore nu doar pentru economia americană, ci și pentru întreaga lume. Dobânzile ridicate înseamnă credite mai scumpe pentru companii și consumatori, ceea ce poate încetini creșterea economică globală. În același timp, tensiunile dintre SUA și Iran, care alimentează prețurile la energie, afectează direct buzunarele oamenilor, de la prețul benzinei până la costul alimentelor. Pentru România, unde multe companii au datorii în dolari sau depind de exporturile către SUA, această politică monetară poate influența cursul de schimb și inflația internă. De asemenea, independența băncii centrale este un principiu democratic esențial, iar presiunile politice asupra Fed reprezintă un semnal de alarmă pentru toate statele care prețuiesc stabilitatea economică.