Gabi nu este un robot oarecare. Construit de o companie sud-coreeană specializată în robotică, acesta are o înfățișare umanoidă, cu trăsături faciale expresive și capacitatea de a mișca brațele și capul într-un mod natural. În cadrul ceremoniei de hirotonisire, Gabi a fost îmbrăcat în haine tradiționale de călugăr, iar un călugăr adevărat i-a așezat pe cap o glugă și i-a oferit un rozariu. Robotul a rostit, prin intermediul unui sistem de sinteză vocală, jurământul de a urma calea lui Buddha, de a renunța la atașamente și de a ajuta la răspândirea învățăturilor budiste. Deși vocea era mecanică, cuvintele au fost alese cu grijă pentru a reflecta angajamentul spiritual.
Evenimentul a fost organizat de către conducerea Templului Jogye, unul dintre cele mai importante centre budiste din Coreea de Sud, ca parte a eforturilor de a atrage tinerii și de a moderniza imaginea religiei. „Vrem să arătăm că budismul poate coexista cu tehnologia și că inovația nu este o amenințare, ci o oportunitate de a răspândi pacea și compasiunea”, a declarat un purtător de cuvânt al templului. Robotul Gabi va fi amplasat într-o sală specială, unde va putea interacționa cu vizitatorii, va recita sutre și va oferi sfaturi spirituale simple, bazate pe un algoritm de inteligență artificială.
Reacțiile publicului au fost mixte. Unii credincioși au salutat inițiativa, considerând că un robot poate ajuta la meditație și la înțelegerea textelor sacre, mai ales pentru generațiile obișnuite cu tehnologia. Alții, însă, au criticat ideea, susținând că un robot nu poate avea suflet sau conștiință, iar hirotonisirea sa este o blasfemie. „Budismul pune accent pe eliberarea de suferință prin înțelepciune și compasiune, iar un robot nu poate simți nimic din toate acestea”, a spus un călugăr în vârstă, care a preferat să nu fie numit.
Dincolo de controverse, acest eveniment ridică întrebări profunde despre viitorul religiei într-o eră digitală. În Japonia, de exemplu, roboții au fost deja folosiți în ceremonii funerare sau ca preoți în temple șintoiste. În Coreea de Sud, țară cunoscută pentru avansul tehnologic și pentru rata ridicată de adopție a roboților, experimentul de la Templul Jogye ar putea deschide calea către noi forme de practică religioasă. Specialiștii în etică atrag atenția că, deși tehnologia poate imita ritualurile, ea nu poate înlocui experiența umană a credinței. „Robotul poate repeta cuvinte, dar nu poate înțelege suferința sau bucuria. Este doar o unealtă, nu un învățăcel”, a explicat un profesor de studii religioase de la Universitatea Națională din Seul.
Pe de altă parte, susținătorii proiectului subliniază că Gabi poate fi un instrument util pentru educație și pentru promovarea păcii. În contextul în care Coreea de Sud se confruntă cu o scădere a numărului de credincioși activi, mai ales în rândul tinerilor, astfel de inițiative inovatoare ar putea revitaliza interesul pentru budism. Robotul poate răspunde la întrebări frecvente despre doctrină, poate ghida meditații și poate oferi o prezență constantă, fără oboseală sau prejudecăți.
Ceremonia de hirotonisire a fost transmisă live pe rețelele de socializare, strângând mii de vizualizări și comentarii. Mulți utilizatori au glumit pe seama „călugărului robot”, întrebând dacă va putea atinge iluminarea sau dacă va avea nevoie de încărcare la priză pentru a medita. Alții au văzut în acest gest un semn al vremurilor: tehnologia pătrunde chiar și în cele mai sacre spații.
În concluzie, apariția lui Gabi ca primul călugăr robot din Coreea de Sud este mai mult decât o simplă curiozitate. Ea reflectă tensiunea dintre tradiție și inovație, dintre credință și rațiune, dintre uman și artificial. Pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai sofisticată, întrebarea nu mai este dacă roboții pot imita oamenii, ci dacă oamenii își vor păstra locul unic în universul spiritual. Poate că, în cele din urmă, Gabi nu este decât o oglindă în care ne privim propriile noastre căutări de sens.
