Aseon Labs a strâns 10 milioane de dolari într-o rundă seed condusă de Crane Venture Partners, după cum a aflat TechCrunch. Y Combinator, fondul de venture al co-fondatorului Uber, Garrett Camp – Expa, Robin Hood Ventures și Founders Capital au participat, alături de investitori îngeri precum antreprenorul serial și fostul executiv Google Adrian Aoun, fondatorul și CEO-ul Mercury, Immad Akhund, co-fondatorul Zimride, Rajat Suri, precum și operatori și membri ai echipelor fondatoare de la Anthropic, Nuro, Turo și Revolut.
Aseon Labs se află încă în faze incipiente. Fondurile seed vor fi folosite pentru a construi cinci prototipuri ale acestor module, pentru a extinde echipa de robotică și inginerie de la șase persoane la aproximativ doisprezece și pentru a asigura terenurile necesare dezvoltării rețelei, potrivit co-fondatorului și CEO-ului Aseon Labs, George Kalligeros.
„Pentru a atinge paritatea economică cu ride-hailing-ul – acolo unde trebuie să ajungem cu mașinile autonome – și pentru a nu mai subvenționa costul, trebuie să creștem utilizarea”, a declarat Kalligeros pentru TechCrunch. „Ai nevoie ca robotaxi-ul să funcționeze continuu pe toată durata curbei cererii din timpul zilei.”
Propunerea Aseon este că o rețea de module autonome distribuite ar reduce drastic kilometrii morți și, inevitabil, ar transforma serviciile de robotaxi în afaceri profitabile. Kalligeros și co-fondatorul și COO-ul Dan Keene provin din afara lumii vehiculelor autonome. Dar aduc experiență în dezvoltarea și scalarea unei companii de hardware și imobiliare. Kalligeros a lucrat ca inginer mecanic de design la Bentley Motors și Tesla înainte ca el și Keene să fondeze Pushme în 2016, pentru a construi infrastructură de schimbare a bateriilor pentru flotele de micromobilitate. Pushme construia o rețea de schimb de baterii în Europa când a fost achiziționată în ianuarie 2020 de Tier Mobility.
„Paralela pe care o voi face este că am fost practic însărcinați de SoftBank să implementăm acest lucru în cât mai multe piețe în care avea sens pentru Tier, într-o perioadă foarte scurtă și comprimată”, a spus Kalligeros. „Manualul de joc a devenit: cum împrăștiem locațiile în centrul orașului, acolo unde are sens, dar în același timp să facem ușoară implementarea ca infrastructură nepermanentă?”
Pe măsură ce cercetau industria, cei doi au vizitat depouri de vehicule autonome, unde flotele de robotaxi sunt inspectate, întreținute, curățate și încărcate. Costul imobiliar îi determină adesea pe operatori să amplaseze aceste depouri în afara centrului orașului, acolo unde are loc majoritatea activității de ride-hailing.
„Infrastructura de depou este cerința cheie pentru lansarea unui nou oraș pentru orice operator de vehicule autonome”, a spus el. „Și ceea ce se întâmplă în depou acum – coloana vertebrală operațională a autonomiei, de fapt – nu este pe deplin coaptă.”
Fondatorii s-au oprit la ideea de a crea module autonome mai mici, alimentate independent, care ar putea fi dispersate în întregul oraș, dar, la fel de important, ar putea fi mutate după cum este necesar. Unitățile, care includ camere pentru inspectarea vehiculelor și brațe robotice pentru a recupera obiecte pierdute și a curăța interiorul, sunt considerate structuri temporare.
De ce este important:
Problema kilometrilor morți nu este doar o chestiune de eficiență operațională, ci una de sustenabilitate economică și de mediu. În prezent, robotaxi-urile pot parcurge zeci de kilometri goale doar pentru a ajunge la un depou de încărcare, ceea ce crește costurile și consumul de energie. Soluția propusă de Aseon Labs – module distribuite, de dimensiunea unui loc de parcare – ar putea reduce drastic aceste distanțe, permițând vehiculelor să fie întreținute și încărcate chiar în zonele cu cerere ridicată. Dacă va funcționa, această abordare ar putea accelera adoptarea pe scară largă a taxiurilor autonome, făcându-le mai profitabile și mai accesibile. În plus, prin reducerea numărului de kilometri parcurși fără pasageri, se diminuează și amprenta de carbon a flotelor autonome. Este un pas mic, dar crucial, către un viitor în care mașinile fără șofer nu mai sunt doar o curiozitate tehnologică, ci o parte integrantă a transportului urban eficient.
