Jucătorii susțin că partea lor din veniturile generate de turneu a scăzut la doar 14,3%, mult sub media de 22% pe care o primesc la evenimentele regulate ATP și WTA. În timp ce organizatorii au crescut premiile totale cu aproximativ 10% față de anul trecut, ajungând la 61,7 milioane de euro (72 de milioane de dolari), jucătorii subliniază că veniturile turneului au crescut cu 14% într-un singur an, ajungând la 395 de milioane de euro (457,7 milioane de dolari). Astfel, creșterea premiilor de doar 5,4% este considerată insuficientă.
„Nu vom schimba nimic anul acesta”, a declarat Mauresmo joi, într-o conferință de presă. „Vom iniția discuții, iar asta este ceea ce toată lumea își dorește.” Ea a adăugat că rămâne deschisă dialogului și este încrezătoare că se va găsi o soluție, dar a precizat că modificările nu vor intra în vigoare decât după turneu. O întâlnire între organizatori, jucători și reprezentanții acestora este programată vineri, în ziua tradițională de presă dinaintea competiției.
Nemulțumirea jucătorilor este atât de mare încât mulți dintre cei care concurează la Roland Garros plănuiesc să-și limiteze interacțiunile cu jurnaliștii la doar 15 minute în timpul zilei de presă de vineri, ca formă de protest. Aceasta este o mișcare simbolică, dar care arată cât de tensionată este atmosfera înaintea startului turneului, programat duminică.
Aryna Sabalenka, numărul 1 mondial, și Coco Gauff, locul 4, au fost printre cele mai vocale voci care au susținut un boicot al turneelor de Grand Slam dacă nu se îmbunătățesc condițiile financiare. „Nu este vorba doar de bani, ci de respectul față de munca noastră”, a declarat Sabalenka într-un interviu recent. „Generăm venituri uriașe pentru aceste turnee, iar partea noastră este din ce în ce mai mică.”
Comparativ cu alte Grand Slam-uri, Roland Garros pare să rămână în urmă. US Open a crescut premiile cu 20% anul trecut, iar Australian Open cu 16% în acest an. În schimb, creșterea de la Paris este de doar 10%, iar jucătorii susțin că, raportat la veniturile totale, partea lor a scăzut de la 15,5% în 2024 la 14,9% estimat pentru 2026. „Este o tendință îngrijorătoare”, a spus Gauff. „Dacă nu acționăm acum, vom ajunge să primim și mai puțin în viitor.”
Campioana de anul trecut la simplu, care va primi 2,8 milioane de euro (3,2 milioane de dolari) în acest an, cu 250.000 de euro mai mult decât în 2025, nu este singura care se simte nedreptățită. Jucătorii de pe poziții mai modeste, care abia își acoperă cheltuielile de călătorie și antrenament, sunt și mai afectați de această distribuție inegală a veniturilor.
Mauresmo, fostă campioană la Australian Open și Wimbledon, a încercat să calmeze spiritele, dar a fost fermă în privința deciziei pentru acest an. „Nu vă voi spune că totul se va rezolva peste noapte”, a spus ea. „Dar discuțiile vor continua, probabil și după turneu.”
Această dispută financiară vine într-un moment în care tenisul mondial se confruntă cu provocări majore, de la creșterea costurilor de organizare până la presiunea din partea altor sporturi pentru atenția publicului. Jucătorii cer o mai mare transparență în ceea ce privește veniturile și o distribuție mai echitabilă, iar amenințarea cu boicotul este un semnal de alarmă pentru toate Grand Slam-urile.
Rămâne de văzut dacă întâlnirea de vineri va aduce vreun progres. Până atunci, fanii tenisului speră ca disputa să nu afecteze calitatea jocului pe teren. Roland Garros rămâne unul dintre cele mai iubite turnee, dar tensiunile din culise ar putea umbri strălucirea competiției.
De ce este important:
Această dispută nu este doar despre bani, ci despre echitatea în sportul profesionist. Jucătorii sunt motorul turneelor, iar dacă partea lor din venituri continuă să scadă, acest lucru ar putea duce la o criză de încredere între sportivi și organizatori. De asemenea, amenințarea cu boicotul ar putea forța Grand Slam-urile să-și revizuiască modelul de afaceri, ceea ce ar avea un impact asupra întregii industrii a tenisului. Pentru public, este important să înțeleagă că în spatele spectacolului de pe teren există lupte reale pentru drepturi și resurse, care modelează viitorul sportului.
