Președintele Curții Internaționale de Justiție (CIJ), Yuji Iwasawa, a anunțat joi că instanța este „de părere că dreptul la grevă al lucrătorilor și al organizațiilor lor este protejat” în temeiul Convenției privind libertatea de asociere din 1948 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM). Această convenție, cunoscută sub numele de Convenția 87, este unul dintre pilonii dreptului internațional al muncii și stabilește principiile fundamentale privind libertatea de asociere și dreptul de organizare.
Solicitarea unui aviz consultativ a venit din partea OIM în noiembrie 2023, pe fondul unui conflict aprins între reprezentanții lucrătorilor și cei ai angajatorilor cu privire la interpretarea exactă a convenției. În timp ce sindicatele susțineau că dreptul la grevă este inerent libertății de asociere, patronatele contestau această interpretare, argumentând că textul convenției nu menționează explicit greva. CIJ a fost astfel chemată să tranșeze această dispută, într-un demers pe care OIM l-a descris drept „extrem de rar”.
Judecătorii de la Haga au subliniat însă că opinia lor este una restrânsă. Iwasawa a precizat că „această concluzie nu implică nicio determinare cu privire la conținutul exact, domeniul de aplicare sau condițiile de exercitare a acestui drept”. Cu alte cuvinte, instanța a confirmat existența dreptului, dar a lăsat statelor și părților sociale libertatea de a stabili limitele și modalitățile concrete de exercitare a acestuia.
În avizul său consultativ de 43 de pagini, CIJ a argumentat că grevele reprezintă „una dintre principalele activități și unul dintre principalele instrumente folosite de lucrători și organizațiile lor pentru a-și promova interesele și a îmbunătăți condițiile de muncă”. Mai mult, instanța a subliniat că „libertatea de asociere este esențială pentru a facilita organizațiilor de lucrători să întreprindă acțiuni colective pentru a apăra și promova interesele membrilor lor, inclusiv prin exercitarea dreptului la grevă”. Astfel, dreptul la grevă este „în concordanță cu obiectul și scopul” convenției.
Această decizie pune capăt unei „divergențe de lungă durată” în cadrul OIM, așa cum a declarat organizația joi. Deși avizul CIJ nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, el are o greutate morală și juridică imensă. Multe instanțe naționale consideră opiniile CIJ ca fiind autoritare, iar experții în dreptul muncii se așteaptă ca această hotărâre să influențeze țările care nu recunosc încă dreptul la grevă al angajaților.
Harold Koh, reprezentantul Confederației Internaționale a Sindicatelor, a declarat în fața instanței că acest caz „nu este doar despre abstracțiuni juridice”. „Va afecta drepturile reale a zeci de milioane de oameni care muncesc în întreaga lume”, a spus el. Și are dreptate: în multe state, dreptul la grevă este limitat sau chiar interzis, iar această opinie ar putea oferi un argument puternic pentru reforme legislative.
Contextul global al acestei decizii este unul tensionat. În ultimii ani, am asistat la valuri de greve în diverse sectoare – de la transporturi la tehnologie – iar pandemia a accentuat inegalitățile și a dus la o scădere dramatică a salariilor reale în multe părți ale lumii. Un raport recent al OIM avertiza asupra riscului de tulburări sociale din cauza prăbușirii veniturilor. În acest peisaj, recunoașterea internațională a dreptului la grevă ca parte a libertății de asociere este o gură de aer proaspăt pentru mișcările sindicale.
Cu toate acestea, nu trebuie să ne facem iluzii. Avizul CIJ nu creează automat obligații pentru state, iar implementarea sa depinde de voința politică a guvernelor. De asemenea, instanța a evitat să definească exact ce înseamnă „dreptul la grevă” – de exemplu, dacă include grevele de solidaritate sau cele politice. Aceste detalii vor fi probabil subiectul unor noi dispute în anii următori.
Pentru România, această decizie are o relevanță aparte. Deși Constituția și Codul Muncii recunosc dreptul la grevă, în practică există numeroase obstacole: proceduri greoaie, posibilitatea de a declara greva ilegală cu ușurință sau presiuni asupra liderilor sindicali. Avizul CIJ ar putea fi invocat de sindicatele românești pentru a cere o aplicare mai strictă a standardelor internaționale și pentru a contesta eventuale abuzuri.
În concluzie, decizia Curții Internaționale de Justiție este un pas important în consolidarea drepturilor lucrătorilor la nivel global. Ea reafirmă că greva nu este un privilegiu, ci un drept fundamental, strâns legat de libertatea de asociere. Rămâne de văzut cum vor reacționa statele și angajatorii, dar un lucru este cert: vocea muncitorilor a fost auzită la cel mai înalt nivel juridic al lumii.
De ce este important:
Această decizie a CIJ este importantă deoarece clarifică faptul că dreptul la grevă este o componentă esențială a libertății de asociere, un principiu fundamental al dreptului internațional al muncii. Deși avizul nu este obligatoriu, el are o autoritate morală și juridică semnificativă, putând influența legislațiile naționale și practicile judiciare din întreaga lume. Pentru milioane de lucrători care se confruntă cu restricții sau interdicții ale grevei, această opinie oferă un argument puternic pentru a cere respectarea drepturilor lor. În plus, ea subliniază rolul esențial al acțiunii colective în promovarea unor condiții de muncă echitabile și în combaterea inegalităților tot mai mari de pe piața muncii.
