Această prăbușire nu este un fenomen izolat, ci face parte dintr-un val mai amplu de instabilitate financiară care lovește economiile emergente din Asia de Sud-Est. Principala cauză este șocul energetic provocat de războiul dintre Statele Unite și Israel împotriva Iranului, care a dus la o creștere bruscă a prețului petrolului. Indonezia, fiind un importator net de țiței, resimte acut aceste majorări, iar costurile energetice mai ridicate exercită o presiune imensă asupra balanței comerciale.
Potrivit economistului șef al Permata Bank, Josua Pardede, nivelul de 18.000 de rupii per dolar reprezintă un „prag psihologic” pentru investitori. El a explicat că slăbirea monedei este alimentată de cererea mare de dolari, cauzată de creșterea prețului petrolului și de reducerea surplusului comercial. În aprilie, excedentul comercial al Indoneziei s-a prăbușit la doar 89 de milioane de dolari, față de 3,3 miliarde de dolari în luna precedentă, ceea ce a redus drastic oferta de dolari pe piața locală.
„Aprovizionarea cu dolari din comerțul cu bunuri este în scădere, în timp ce nevoile de dolari pentru importurile de energie, materii prime, dividende, plăți de datorii externe și necesități sezoniere rămân semnificative”, a declarat Pardede. El a subliniat că majorarea ratei de dobândă de către Banca Indoneziei (BI) și intervențiile directe nu sunt suficiente pentru a inversa deprecierea rupiei.
Banca centrală a majorat luna trecută rata dobânzii de referință cu 25 de puncte de bază, până la 5,25%, prima creștere din ultimii doi ani, în încercarea de a stabiliza moneda și de a ține inflația sub control. Reprezentantul BI, Ramdan Denny Prakoso, a declarat miercuri că instituția continuă să folosească „toate instrumentele de politică disponibile” pentru a menține o lichiditate adecvată în valută. Începând din mai, cumpărătorii de valută care depășesc 25.000 de dolari pe lună trebuie să prezinte documente justificative pentru a dovedi necesitatea achiziției.
Tensiunile din Golf s-au intensificat din nou miercuri, ceea ce a dus la o creștere a prețului petrolului cu peste 1%. Pe lângă acest factor, incertitudinile regionale au fost amplificate de propunerea Statelor Unite de a impune taxe vamale suplimentare de 10% sau 12,5% pentru bunurile din 60 de economii, inclusiv Indonezia, Malaezia și Singapore, sub acuzația de încălcări ale muncii forțate.
Efectele acestei crize valutare se resimt la nivel macroeconomic, dar și în viața de zi cu zi a indonezienilor. Importurile devin mai scumpe, inflația crește, iar puterea de cumpărare a populației scade. Guvernul indonezian insistă că va menține neschimbate prețurile la combustibilii subvenționați, dar creșterea costurilor energetice amenință să destabilizeze bugetul de stat.
Această situație reflectă o vulnerabilitate structurală a economiilor din Asia de Sud-Est, puternic dependente de importurile de energie și de comerțul internațional. În timp ce unele țări, precum Filipine, se confruntă cu probleme similare, altele, cum ar fi Malaezia, încearcă să își diversifice sursele de energie și să reducă dependența de petrol.
Analiștii avertizează că, fără o soluționare a conflictului din Orientul Mijlociu și fără măsuri interne mai ferme, rupia indoneziană ar putea continua să se deprecieze. Banca centrală ar putea fi nevoită să majoreze din nou dobânzile sau să impună controale mai stricte asupra capitalurilor. În același timp, cooperarea regională, prin intermediul ASEAN, ar putea oferi un cadru pentru stabilizarea piețelor financiare.
De ce este important:
Această evoluție a rupiei indoneziene nu este doar un semnal de alarmă pentru economia locală, ci și un indicator al fragilității globale în fața șocurilor geopolitice. Slăbirea monedei afectează comerțul internațional, crește costurile de import și alimentează inflația, având un impact direct asupra nivelului de trai al populației. În plus, criza energetică și tensiunile comerciale cu Statele Unite ar putea declanșa o reacție în lanț în întreaga regiune Asia-Pacific, influențând piețele emergente la nivel mondial.
