Vice-ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a declarat într-un interviu publicat vineri de publicația News.ru că Federația Rusă este pregătită să ia în considerare orice propunere care se aliniază cu „realitățile de pe teren”. Cuvintele sale au fost interpretate de analiști ca un semnal că Moscova încearcă să reînvie sprijinul administrației Trump pentru agenda sa, după ce anterior Kremlinul a salutat „înțelegerea poziției Rusiei” manifestată de Statele Unite. Cu toate acestea, Washingtonul a fost distras de la eforturile de mediere din cauza războiului său împotriva Iranului, ceea ce a lăsat procesul de negocieri în impas.
„Federația Rusă este gata să asculte orice propuneri și idei rezonabile care corespund obiectivelor stabilite de președintele rus și care întâlnesc realitățile de pe teren”, a spus Riabkov. El a adăugat că, în această etapă, este mai important să se vadă în ce măsură Washingtonul poate influența deciziile regimului de la Kiev și ale sponsorilor săi europeni, care încă visează la o „înfrângere strategică” a Rusiei.
Poziția Moscovei rămâne neschimbată în ceea ce privește condițiile prealabile pentru o încetare a focului: Ucraina ar trebui să cedeze întreaga regiune a Donbasului, să se demilitarizeze și să se angajeze să nu adere la NATO. Aceste cereri au fost formulate încă de la începutul războiului, pe care Putin l-a declanșat în februarie 2022, și au fost repetate în mai multe rânduri, inclusiv în cadrul negocierilor mediate de Statele Unite de la începutul acestui an.
De altfel, mai multe runde de discuții purtate sub egida americană au eșuat, iar o nouă rundă de negocieri, programată pentru începutul lunii martie, a fost anulată după ce SUA au lansat războiul împotriva Iranului, alături de Israel. Înainte de aceste întâlniri, în noiembrie anul trecut, a circulat un plan de pace în 28 de puncte, generat de Washington, care a stârnit nemulțumiri pentru că făcea concesii majore cererilor rusești.
Emisarii speciali ai SUA, Jared Kushner și Steve Witkoff, au condus negocierile dintre Moscova și Kiev la începutul acestui an, dar Kremlinul a anunțat joi că nu are informații noi despre o potențială vizită a celor doi. Ucraina, la rândul său, așteaptă întoarcerea mediatorilor americani. Președintele Volodimir Zelenski a declarat joi seară că „pregătește decizii în cadrul echipei diplomatice” și că „noi abordări sunt necesare în unele zone, în special în Statele Unite”. El a subliniat că „Ucraina are nevoie de rezultate”.
Zelenski s-a întâlnit cu președintele american Donald Trump la Casa Albă luna trecută, unde au discutat despre relansarea negocierilor și despre planurile ca Ucraina să producă rachete Patriot. Întâlnirea a fost una tensionată, iar rezultatele concrete au fost limitate, dar ambele părți au părut interesate să continue dialogul.
Pe teren, situația rămâne extrem de tensionată. Rusia și Ucraina au intensificat atacurile mortale în ultimele săptămâni, iar zeci de oameni au fost uciși. Vecinii sunt tot mai îngrijorați de posibilele efecte de propagare a conflictului. Ostilitățile au continuat peste noapte. În regiunea Harkov, din estul Ucrainei, atacurile rusești au ucis două femei, potrivit serviciilor de urgență de stat, care au scris pe Telegram că atacul a provocat incendii la cinci clădiri rezidențiale și la mai multe mașini. Un alt atac asupra unei locuințe a ucis o persoană și a rănit o alta în regiunea Zaporojie, a declarat guvernatorul Ivan Fedorov.
În Rusia, un atac cu drone ucrainene a avariat o instalație industrială în regiunea Perm, din Munții Ural, potrivit guvernatorului regional Dmitri Mahonin. În același timp, dronele rusești au avariat un punct de trecere a frontierei cu Moldova în regiunea Odesa, din sudul Ucrainei, au anunțat autoritățile ucrainene. Paza de frontieră a Finlandei a declarat că un avion de recunoaștere suspectat rus a încălcat spațiul aerian finlandez în vestul golfului, joi.
Aceste evoluții arată că războiul este departe de a se încheia, iar declarația lui Riabkov poate fi interpretată ca o încercare de a menține deschis un canal de comunicare cu Washingtonul, chiar dacă SUA sunt ocupate cu alte priorități. În același timp, Kremlinul pare să vrea să sublinieze că nu va accepta nicio soluție care nu respectă cerințele sale de bază, ceea ce face ca perspectivele unei păci să rămână sumbre.
Analiștii consideră că această mișcare a Moscovei ar putea fi o strategie de a câștiga timp și de a testa disponibilitatea noii administrații americane de a relua rolul de mediator. În contextul în care Trump a promis în campanie că va pune capăt războiului în 24 de ore, dar realitatea a arătat că este mult mai complicat, Rusia încearcă să-și consolideze poziția înainte de orice nouă rundă de discuții.
În plus, declarația lui Riabkov vine în contextul în care Ucraina și aliații săi europeni încearcă să găsească noi modalități de a sprijini Kievul, în timp ce SUA par să fie mai puțin implicate. Europa este îngrijorată de posibilitatea ca Washingtonul să facă concesii prea mari Rusiei, iar această temere este amplificată de planul de pace de 28 de puncte care a fost perceput ca o capitulare în fața cererilor rusești.
Pe de altă parte, Zelenski încearcă să mențină sprijinul internațional și să obțină garanții de securitate concrete, dar fără un angajament ferm din partea SUA, este dificil să se avanseze. Președintele ucrainean a subliniat că „Ucraina are nevoie de rezultate”, ceea ce sugerează că este presat de timp și de situația de pe front.
În acest context, întrebarea este dacă Rusia este cu adevărat deschisă la „idei noi” sau dacă aceasta este doar o retorică menită să creeze impresia de flexibilitate, în timp ce condițiile sale rămân neschimbate. Putin a fost consecvent în cererile sale, iar orice propunere care nu include cedarea Donbasului și demilitarizarea Ucrainei este probabil să fie respinsă. Astfel, „ideile noi” la care se referă Riabkov ar putea fi doar o variantă a acelorași cereri, dar prezentate într-o formă mai acceptabilă.
Pe de altă parte, Ucraina și susținătorii săi occidentali nu sunt dispuși să accepte o pace care să consacre pierderi teritoriale și să lase țara vulnerabilă la viitoare agresiuni. Această divergență fundamentală face ca orice negocieri să fie extrem de dificile, iar războiul să continue să facă victime în fiecare zi.
În concluzie, declarația lui Riabkov este un semnal că Moscova este interesată de reluarea dialogului, dar nu este dispusă să facă compromisuri majore. Rămâne de văzut dacă Washingtonul va prelua inițiativa și va încerca să medieze din nou, sau dacă va continua să se concentreze pe alte priorități. Până atunci, războiul din Ucraina rămâne unul dintre cele mai sângeroase conflicte din Europa de la al Doilea Război Mondial, iar civilii sunt cei care plătesc prețul cel mai mare.
De ce este important:
Această declarație a Moscovei este importantă pentru că arată că Rusia este încă interesată de un dialog cu Statele Unite, dar numai în termenii săi. Ea vine într-un moment critic, când războiul a intrat într-o nouă fază, iar comunitatea internațională caută soluții pentru a pune capăt conflictului. De asemenea, subliniază că orice viitoare negocieri vor fi extrem de dificile, având în vedere cererile incompatibile ale părților. Pentru publicul larg, aceasta înseamnă că pacea nu este iminentă, iar suferința civililor va continua, în timp ce marile puteri își urmăresc propriile interese strategice. Este un semnal că războiul din Ucraina rămâne un punct central al geopoliticii mondiale, cu implicații profunde pentru securitatea europeană și globală.
