Comandantul militar ucrainean Robert Brovdi a declarat pe Telegram marți că atacurile cu drone au lovit 11 nave rusești în Marea Azov peste noapte. Țintele au inclus cinci tancuri petroliere, cinci nave de marfă uscată și o remorcher, aducând numărul total de nave lovite în ultimele nouă zile la 116. Aceste atacuri fac parte dintr-o strategie mai amplă a Ucrainei de a perturba logistica și aprovizionarea rusă, în special în regiunile-cheie pentru exporturile de cereale și combustibil.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat Ucraina de „acte de terorism”. „Ceea ce face regimul ucrainean depășește chiar și pirateria. Pirații, cel puțin, jefuiesc și păstrează prada pentru ei. Dar aici, nu beneficiază nici ei, nici altcineva – scopul este pur și simplu să provoace daune și să intimideze. Este terorism, pur și simplu”, a spus Lavrov. Reacția Moscovei subliniază gravitatea situației, deoarece atacurile vizează nu doar navele, ci și infrastructura critică care susține economia de război a Rusiei.
Atacurile au loc în timp ce Ucraina intensifică loviturile cu rază lungă asupra rafinăriilor rusești și a altor infrastructuri energetice, declanșând o criză a combustibilului în Rusia. Ministerul rus al Apărării a anunțat că sistemele sale de apărare aeriană au interceptat 288 de drone ucrainene în toată țara peste noapte. Autoritățile ruse au declarat că resturile căzute dintr-un atac cu drone au rănit o persoană și au avariat case în mai multe sate. Un atac a provocat un incendiu la rafinăria de petrol Afipsky, au raportat autoritățile din regiunea Krasnodar. Ucraina a lovit, de asemenea, o altă rafinărie de petrol în republica Bașkortostan, care fusese lovită de două ori în septembrie 2025. Guvernatorul Radiy Khabirov a declarat pe Telegram că atacul a vizat o zonă industrială din orașul Salavat.
Loviturile ucrainene asupra rafinăriilor rusești au contribuit la o criză a combustibilului, determinând Moscova să interzică unele exporturi de combustibil în contextul unei creșteri globale a prețurilor la energie. Această situație are implicații majore nu doar pentru Rusia, ci și pentru piețele globale de energie și cereale. Rusia este unul dintre cei mai mari exportatori de grâu și petrol, iar orice perturbare a lanțurilor sale de aprovizionare poate duce la creșteri de prețuri și la instabilitate pe piețele internaționale.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, de asemenea, că a lovit ținte în Kiev, infrastructura portuară din regiunea Odesa a Ucrainei și instalații de stocare a combustibilului pentru forțele ucrainene în portul Iujnîi. Purtătorul de cuvânt al marinei ucrainene, Dmitro Pletenciuk, a declarat că forțele ruse au lovit o navă civilă lângă portul Odesa de la Marea Neagră. Pletenciuk nu a raportat victime în atac. Între timp, oficialii militari ucraineni au declarat că forțele lor au doborât șapte rachete și 108 drone în toată țara.
Conflictul din Marea Azov și Marea Neagră se intensifică pe măsură ce ambele părți încearcă să-și asigure controlul asupra rutelor maritime strategice. Ucraina, care nu are o flotă militară semnificativă, se bazează pe drone navale și aeriene pentru a ataca navele și infrastructura rusă. Aceste atacuri au un dublu scop: să reducă capacitatea Rusiei de a exporta cereale și combustibil, dar și să demonstreze că Moscova nu poate proteja nici măcar propriile porturi.
Pe de altă parte, Rusia încearcă să minimizeze impactul economic al acestor atacuri. Ministerul Agriculturii a subliniat că „situația din Marea Azov nu va afecta aprovizionarea internă cu alimente sau capacitățile de export ale țării noastre”. Cu toate acestea, realitatea de pe teren arată că atacurile ucrainene au forțat deja Rusia să caute rute alternative, ceea ce implică costuri suplimentare și întârzieri.
Analiștii militari consideră că aceste atacuri fac parte dintr-o strategie mai amplă a Ucrainei de a slăbi economia rusă și de a reduce capacitatea Moscovei de a-și susține efortul de război. Loviturile asupra rafinăriilor și porturilor rusești au un efect cumulativ, deoarece afectează nu doar exporturile, ci și aprovizionarea internă cu combustibil. În plus, ele creează o presiune psihologică asupra populației ruse, care se confruntă deja cu o criză a combustibilului și cu creșterea prețurilor.
Pe plan internațional, aceste evenimente atrag atenția asupra vulnerabilității lanțurilor de aprovizionare globale. Rusia și Ucraina sunt doi dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar orice perturbare a exporturilor lor poate duce la creșterea prețurilor alimentare la nivel global, afectând în special țările în curs de dezvoltare. De asemenea, atacurile asupra infrastructurii energetice rusești pot influența prețurile petrolului și gazelor pe piețele internaționale.
În concluzie, atacurile ucrainene asupra navelor și infrastructurii rusești din Marea Azov reprezintă o escaladare semnificativă a conflictului, cu implicații economice și strategice majore. Rusia încearcă să-și protejeze exporturile și să minimizeze daunele, dar este clar că Ucraina a găsit o modalitate eficientă de a lovi inamicul acolo unde îl doare cel mai mult: în economia sa. Rămâne de văzut cum va răspunde Moscova și dacă aceste atacuri vor forța o schimbare a strategiei rusești în război.
De ce este important:
Acest articol evidențiază modul în care Ucraina folosește atacurile asupra infrastructurii navale și energetice rusești pentru a perturba logistica și economia de război a Rusiei. Redirecționarea exporturilor din Marea Azov ar putea avea consecințe globale asupra prețurilor cerealelor și energiei, afectând securitatea alimentară și energetică a multor țări. În plus, escaladarea atacurilor ar putea duce la o intensificare a războiului și la noi riscuri pentru navigația comercială în Marea Neagră.
