Catastrofa a fost declanșată miercuri, când o parte dintr-un ghețar situat la aproximativ 5.200 de metri altitudine în Himalaya s-a prăbușit, antrenând în cădere aproximativ 1.200 de metri de rocă și resturi, înainte de a se prăvăli în râul Lende. Valul de apă și noroi rezultat a măturat sudul Nepalului, traversând districtele Rasuwa, Nuwakot și Dhading, iar în doar 30 de minute râul Trishuli a crescut cu nouă metri. Forța apelor a distrus sute de locuințe, a spulberat afaceri mici și a lăsat în urmă doar fundațiile caselor.
La fața locului, echipele armatei nepaleze au reușit sâmbătă seara să spargă partea superioară a unui tunel plin de noroi la hidrocentrala Trishuli 3A, în districtul Rasuwa, și au început să pompeze aer și să introducă o cameră de supraveghere. Cu toate acestea, ploile din timpul nopții și creșterea nivelului apei au umplut zona de excavație, forțând o pauză temporară. Duminică dimineața, după retragerea apelor, armata a anunțat reluarea eforturilor: „Pe măsură ce apele inundațiilor au scăzut, echipa a reluat operațiunile de localizare a intrării în tunel folosind mașini de forat, excavatoare, tăietoare hidraulice și alte echipamente.”
Minelle Fernandez, corespondenta Al Jazeera la Kathmandu, a relatat că guvernul a cerut experți din India și China pentru a „umple golurile” din operațiunile de salvare. „Guvernul încearcă să dea tot ce are mai bun, aducând acești specialiști pentru a vedea dacă există vreo modalitate de a scoate pe cineva care este încă în viață”, a spus ea.
Bilanțul dezastrului este cutremurător: cel puțin 750 de persoane au murit, iar peste 3.000 sunt date dispărute. Autoritatea Națională pentru Reducerea Riscurilor și Managementul Dezastrelor din Nepal a anunțat că 933 de muncitori de la hidrocentrale se numără printre dispăruți. Duminică, autoritățile au recuperat 734 de cadavre, iar numărul persoanelor dispărute pe partea nepaleză a frontierei este de cel puțin 2.498. În Tibet, autoritățile chineze au raportat 16 morți și 546 de dispăruți.
Jessica Washington, corespondenta Al Jazeera la Dhading, a descris scenele devastatoare: râul a scăzut duminică, dar curentul rămâne puternic. „Apele au distrus multe case, lăsând doar fundațiile. Cele care mai stau în picioare sunt într-o stare de degradare totală”, a spus ea. „Pentru mulți locuitori, acest dezastru reprezintă nu doar distrugerea caselor, ci și a mijloacelor de trai, pentru că mulți aveau mici magazine și afaceri la parter, iar toate produsele lor au fost luate de ape.”
De asemenea, Studiul Geologic al Statelor Unite a revizuit concluzia inițială privind un cutremur ca declanșator, stabilind că semnalul seismic a provenit din alunecarea de teren în sine. Această precizare subliniază natura neașteptată și violentă a evenimentului.
Ajutorul internațional a început să sosească: Națiunile Unite, Federația Internațională a Crucii Roșii, Australia, India, Coreea de Sud și Statele Unite au trimis echipe și fonduri. SUA și Canada au anunțat câte 3,6 milioane de dolari fiecare, Marea Britanie a oferit 6,8 milioane, iar ONU a eliberat 2,5 milioane de dolari pentru urgențe. Uniunea Europeană a promis 2,3 milioane de dolari, iar Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie a alocat peste un milion de dolari și a lansat un apel de urgență pentru 31 de milioane de dolari.
Cu toate acestea, Samer Allawi, corespondent Al Jazeera, a subliniat că autoritățile „nu au trecut încă la a doua fază a operațiunilor de relief, care include asistență umanitară și redeschiderea drumurilor”, din cauza „terenului accidentat și a lipsei de resurse suficiente”. Ministrul de Finanțe al Nepalului a estimat pierderile la „mai mult de 4 miliarde de dolari”, iar avertismentele privind posibile inundații suplimentare rămân în vigoare pentru râurile din nordul țării.
În timp ce echipele de salvare continuă să foreze prin noroi și piatră, întrebarea care macină familiile celor dispăruți este dacă cineva mai poate fi găsit în viață. Tunelurile hidrocentralelor, construite pentru a rezista presiunilor imense, au devenit acum capcane mortale. Fiecare oră care trece reduce șansele de supraviețuire, iar condițiile meteo nefavorabile complică și mai mult misiunea.
Specialiștii atrag atenția că astfel de dezastre ar putea deveni mai frecvente pe fondul schimbărilor climatice, care destabilizează ghețarii din Himalaya. Nepalul, una dintre cele mai sărace țări din Asia de Sud, se confruntă cu o criză umanitară de proporții, iar capacitatea sa limitată de intervenție este pusă la încercare. Guvernul a promis despăgubiri pentru familiile victimelor, dar mulți locuitori și-au exprimat nemulțumirea față de modul în care au fost gestionate operațiunile de salvare, acuzând autoritățile de lipsă de pregătire și de reacție lentă.
Pe măsură ce echipele de la Trishuli 3A și 3B continuă să sape, lumea urmărește cu sufletul la gură. Fiecare bucată de beton îndepărtată, fiecare fir de aer pompat în tunel reprezintă o rază de speranță pentru cei care așteaptă vești despre cei dragi. Dar timpul este inamicul cel mai crud, iar resursele limitate fac ca fiecare minut să conteze.
De ce este important:
Această tragedie scoate la iveală vulnerabilitatea comunităților montane din fața schimbărilor climatice și subliniază necesitatea urgentă a unor sisteme de alertă timpurie și a unor planuri de evacuare eficiente. De asemenea, evidențiază solidaritatea internațională în momente de criză, dar și inegalitățile dintre țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare în ceea ce privește capacitatea de răspuns la dezastre. Pentru Nepal, această catastrofă reprezintă un test al rezilienței naționale și un semnal de alarmă pentru investițiile în infrastructură sigură și în protecția lucrătorilor din sectoare esențiale precum energia hidroelectrică.
