Musk, care conduce acum propriul său chatbot, Grok, a dat în judecată OpenAI și pe președintele Greg Brockman, acuzându-i că „au furat o organizație caritabilă”. Potrivit plângerii, Altman l-ar fi convins pe Musk să investească 38 de miliarde de dolari, promițând că scopul companiei este să „îmbunătățească umanitatea”. În 2019, însă, OpenAI a pivotat către un model cu scop lucrativ, iar Musk susține că aceasta este o trădare a încrederii sale.
„Nu se potrivește cu concepția mea despre sintagma «a fura o organizație caritabilă» ceea ce s-a întâmplat aici”, a declarat Altman în fața juriului, marți. El l-a descris pe Musk drept un competitor obsedat de control, care a încercat să obțină o participație majoritară încă de la început. „O cifră pe care domnul Musk a aruncat-o la început a fost că ar trebui să aibă 90% din acțiuni. Apoi s-a mai domolit, dar mereu a fost vorba de o majoritate”, a spus Altman.
Procesul, care durează de peste două săptămâni, a scos la iveală o rivalitate veche de ani de zile între doi dintre cei mai influenți oameni din tehnologie. Musk, un autoproclamat „absolutist al libertății de exprimare”, a declarat anterior că Altman este un mincinos care nu poate fi lăsat să conducă dezvoltarea inteligenței artificiale. „Dacă ai pe cineva de încredere la conducerea AI, asta este un pericol foarte mare pentru întreaga lume”, a spus Musk în timpul depoziției sale.
Avocatul lui Musk, Steven Molo, a încercat să submineze credibilitatea lui Altman în timpul interogatoriului de marți. În replică, Altman a pus la îndoială capacitatea lui Musk de a conduce un laborator de cercetare. „Nu cred că domnul Musk înțelegea cum să conducă un laborator de cercetare bun. A demotivat unii dintre cei mai importanți cercetători ai noștri”, a afirmat Altman, referindu-se la plecarea lui Musk din consiliul OpenAI în 2018, pentru a-și urma propriile proiecte AI.
Miza procesului este uriașă. OpenAI se pregătește pentru o posibilă ofertă publică inițială (IPO) care ar putea evalua compania la 1 trilion de dolari – o sumă istorică. Musk cere nu doar despăgubiri financiare, ci și înlăturarea lui Altman și Brockman din conducerea companiei. Dacă va câștiga, viitorul ChatGPT și al altor produse OpenAI ar putea fi radical diferit.
Pe lângă aspectele juridice, procesul reflectă o luptă mai amplă pentru controlul asupra inteligenței artificiale. Musk, care deține și rețeaua socială X (fostă Twitter), a lansat Grok, un chatbot care a fost acuzat că răspândește teorii ale conspirației de dreapta și conținut ofensator. În același timp, OpenAI colaborează cu Microsoft, unul dintre principalii săi investitori, iar Pentagonul a anunțat recent un acord cu șapte companii AI pentru sisteme clasificate.
Publicul american rămâne sceptic în fața retoricii grandioase despre potențialul transformator al AI. Un sondaj Pew Research Center din martie 2026 arată că majoritatea respondenților cred că AI va înrăutăți, nu va îmbunătăți, capacitatea de a gândi creativ, de a forma relații semnificative, de a lua decizii dificile și de a rezolva probleme. Doar 10% dintre respondenți s-au declarat mai entuziasmați decât îngrijorați de utilizarea tot mai mare a AI în viața de zi cu zi.
Cu toate acestea, industria AI și-a transformat rapid puterea economică în influență politică. Pe măsură ce se apropie alegerile de mijloc de mandat din noiembrie, utilizarea AI a devenit o temă electorală. Administrația președintelui Donald Trump a propus un „cadru național de politici” pentru tehnologie, pentru a evita un mozaic de reglementări statale. La nivel global, Națiunile Unite estimează că piața AI ar putea valora 4,8 trilioane de dolari până în 2033.
Procesul dintre Musk și OpenAI nu este doar o dispută între doi magnați. Este un test pentru modul în care inovația, etica și banii se împletesc în era digitală. Pe măsură ce Altman continuă să depună mărturie, întrebarea rămâne: cine va controla viitorul inteligenței artificiale – și în ce scop?
De ce este important:
Acest proces stabilește un precedent legal pentru modul în care organizațiile non-profit din domeniul tehnologiei pot trece la statutul de companii cu scop lucrativ, fără a fi acuzate de fraudă. De asemenea, dezvăluie lupta pentru putere dintre doi dintre cei mai influenți oameni din lume, care va influența direcția dezvoltării AI – o tehnologie care afectează deja locurile de muncă, educația, securitatea națională și viața de zi cu zi. Rezultatul ar putea determina dacă AI va fi controlată de câțiva giganți tehnologici sau va rămâne deschisă și orientată spre binele comun.
