Cu peste 99,7% din voturi numărate, Fujimori conduce cu 50,11%, în timp ce Sanchez are 49,89%. Diferența este de aproximativ 40.687 de voturi, una dintre cele mai strânse din istoria recentă a Peruului. Autoritățile au anunțat că vor finaliza numărătoarea în termen de 30 de zile, în timp util pentru învestirea noului președinte pe 28 iulie, de Ziua Independenței. Dar totul indică faptul că ceremonia va fi umbrită de controverse.
Sanchez a contestat în mod special voturile din străinătate. Peru a organizat aproximativ 2.506 mese de votare în afara granițelor, iar peste 1,2 milioane de peruani din diaspora sunt înscriși pe listele electorale, reprezentând circa 4,4% din total. Problema a apărut după ce autoritățile electorale au anulat o cerință ca procesele-verbale de la secțiile din străinătate să fie scanate și digitalizate. Sanchez susține că această modificare a făcut procesul vulnerabil la manipulări, oferind un „avantaj fraudulos” pentru Fujimori.
„Această acțiune ilegală face ca alegerile desfășurate la oficiile consulare să fie nule și neavenite, deoarece a compromis certitudinea juridică a voturilor exprimate de peruanii din străinătate”, a scris Sanchez pe rețelele sociale. El a cerut Juriului Național Electoral (JNE) să declare nule alegerile din 119 oficii consulare. Până în acest moment, nu a fost prezentată nicio dovadă concretă care să susțină acuzațiile de fraudă.
Keiko Fujimori a respins acuzațiile, numindu-l pe Sanchez un „înfrânt care nu știe să piardă”. „Cred că este un act politic disperat”, a declarat ea presei locale. Ironia face ca însăși Fujimori să fi folosit aceleași acuzații de fraudă în trecut. În 2021, când a pierdut în fața lui Pedro Castillo, ea a organizat marșuri și a denunțat „frauda”. Acuzațiile de fraudă au apărut și după primul tur al alegerilor din 12 aprilie, când cozile lungi și întârzierile în distribuirea buletinelor de vot au ridicat semne de întrebare.
Sanchez, membru al Congresului din 2021, a candidat din partea partidului de stânga Împreună pentru Peru (JP). Campania sa a atras sprijin în rândul comunităților rurale și indigene, dar a fost criticat pentru legăturile strânse cu fostul președinte Castillo, aflat acum în închisoare sub acuzații de rebeliune. Sanchez a fost ministru în guvernul Castillo. Fujimori, lidera partidului Forța Populară, este fiica fostului dictator Alberto Fujimori, condamnat pentru crime împotriva umanității.
Criticii lui Sanchez au scos la iveală declarațiile sale de după primul tur, când a promis că va respecta rezultatele. „Voi respecta rezultatele. Fac această promisiune țării”, spunea el pe 5 iunie. Acum, aceleași cuvinte sunt întoarse împotriva lui. Peru se confruntă cu o criză politică profundă: în ultimul deceniu, nouă președinți s-au perindat la putere. O eventuală victorie a lui Fujimori ar putea alimenta și mai mult instabilitatea, iar apelurile la rezistență ale lui Sanchez riscă să dividă și mai mult o societate deja polarizată.
De ce este important:
Acest articol evidențiază fragilitatea democrației peruane, unde acuzațiile de fraudă și lipsa de încredere în instituții amenință stabilitatea politică. Rezultatul alegerilor, oricât de strâns, va avea consecințe majore nu doar pentru Peru, ci și pentru întreaga regiune, într-un moment în care America Latină se confruntă cu valuri de populism și polarizare. Înțelegerea acestor dinamici este esențială pentru a anticipa evoluțiile politice și sociale din această parte a lumii.
