Procesul, intentat de 29 de state americane, acuză Meta – compania-mamă a Facebook și Instagram – că a proiectat deliberat platformele pentru a crea dependență în rândul utilizatorilor minori, ignorând efectele negative asupra anxietății, depresiei și chiar a riscului de sinucidere. Patru dintre state – California, Colorado, Kentucky și New Jersey – susțin că Meta a încălcat legile federale prin colectarea și utilizarea necorespunzătoare a datelor personale ale copiilor sub 13 ani.
Mosseri, care conduce Instagram din 2018, a negat acuzațiile conform cărora compania ar fi întârziat în mod intenționat activarea implicită a funcției „Take a Break” pentru adolescenți. Funcția, lansată în decembrie 2021, le recomanda utilizatorilor tineri să închidă aplicația după o anumită perioadă de utilizare. Abia în septembrie 2024, aproape trei ani mai târziu, a devenit setarea implicită în conturile de adolescenți.
„Majoritatea adolescenților nu și-au dorit această funcție”, a declarat Mosseri în fața instanței. „Am decis să o implementăm oricum.” Întrebat de avocatul statului Colorado, Jason Slothouber, Mosseri a recunoscut că procentul adolescenților care au folosit „Take a Break” înainte de activarea implicită era de doar 1-2% din conturi. Mai mult, compania nu a dezvăluit public aceste cifre scăzute de adoptare, deși într-o postare pe blog din decembrie 2021 estimase că peste 90% dintre adolescenții care activau funcția o păstrau activă – o afirmație care se referea doar la cei care o foloseau deja, nu la totalul utilizatorilor.
Fostul director de inginerie al Meta, Arturo Bejar, a declarat săptămâna trecută că „Take a Break” este o funcție „proiectată să eșueze”, fiind greu de găsit și puțin utilizată. George Volichenko, un fost om de știință de date care a lucrat la funcțiile de siguranță ale Instagram în 2022 și 2023, a confirmat luni că ratele de adoptare erau „foarte scăzute” și că conducerea companiei a refuzat să aprobe activarea implicită a funcției „Quiet Mode” („Mod liniștit”) pentru adolescenții mai tineri. Volichenko a adăugat că activarea automată a acestor funcții ar fi avut un „impact negativ notabil” asupra implicării utilizatorilor – un indiciu că interesele financiare ale companiei ar fi prevalat asupra bunăstării tinerilor.
Meta a respins acuzațiile, susținând că cercetările sale nu arată o legătură clară între utilizarea rețelelor sociale de către adolescenți și lipsa de bunăstare. Compania subliniază că funcțiile de siguranță au fost ulterior activate implicit în conturile de adolescenți lansate în 2024, care includ controale parentale.
Procesul este considerat de experți cel mai mare test juridic al efectelor rețelelor sociale asupra tinerilor. Juriul va emite un verdict consultativ, iar judecătoarea districtuală Yvonne Gonzalez Rogers va decide dacă Meta este răspunzătoare și, dacă da, ce penalități civile și modificări ale platformelor Facebook și Instagram vor fi impuse.
Mărturia lui Mosseri ridică întrebări fundamentale despre transparența marilor companii de tehnologie. Dacă Meta știa că funcțiile de siguranță erau ignorate de adolescenți, de ce nu a acționat mai devreme? De ce a ascuns datele privind adoptarea scăzută? Aceste întrebări sunt esențiale pentru înțelegerea modului în care platformele digitale își tratează utilizatorii cei mai vulnerabili.
Pe lângă aspectele legale, cazul are implicații sociale profunde. Părinții din întreaga lume se confruntă cu provocarea de a-și proteja copiii într-un mediu digital din ce în ce mai agresiv. Funcții precum „Take a Break” și „Quiet Mode” par a fi soluții superficiale, menite mai degrabă să liniștească opinia publică decât să schimbe comportamentul utilizatorilor. Fostul angajat Bejar a subliniat că aceste instrumente erau „greu de găsit”, ceea ce sugerează o lipsă de voință reală de a reduce timpul petrecut de tineri pe platforme.
În același timp, procesul scoate la lumină o problemă mai largă: modelul de afaceri al rețelelor sociale se bazează pe captarea atenției utilizatorilor, iar siguranța copiilor devine adesea o prioritate secundară. Companiile precum Meta investesc miliarde în algoritmi care maximizează implicarea, dar alocă resurse mult mai mici pentru protecția utilizatorilor minori. Această dezechilibru este acum supus controlului judiciar, iar verdictul ar putea stabili un precedent important pentru întreaga industrie.
De asemenea, mărturia lui Mosseri evidențiază o cultură corporativă în care deciziile sunt luate cu prioritate pentru creșterea veniturilor, nu pentru bunăstarea utilizatorilor. Faptul că activarea implicită a funcțiilor de siguranță a fost amânată ani de zile, deși datele interne arătau o adoptare scăzută, sugerează o lipsă de responsabilitate etică. Statele acuzatoare susțin că Meta a indus în eroare consumatorii cu privire la siguranța platformelor, iar dovezile prezentate în instanță par să susțină această afirmație.
Pe măsură ce procesul continuă, atenția publicului rămâne concentrată asupra modului în care marile companii de tehnologie își tratează utilizatorii tineri. Verdictul ar putea forța Meta și alte platforme să adopte măsuri mai stricte de protecție a minorilor, dar și să schimbe modul în care sunt concepute produsele digitale. Într-o eră în care copiii petrec ore întregi pe rețelele sociale, întrebarea nu mai este dacă aceste platforme influențează sănătatea mintală, ci cât de mult sunt dispuse companiile să facă pentru a preveni efectele negative.
De ce este important:
Această mărturie este crucială deoarece dezvăluie că Meta a fost conștientă de utilizarea redusă a funcțiilor de siguranță, dar a ales să nu acționeze prompt, punând interesul comercial înaintea protecției adolescenților. Procesul ar putea stabili un precedent legal major, obligând platformele de social media să implementeze măsuri de protecție a minorilor mai eficiente și mai transparente. În plus, subliniază necesitatea unei reglementări mai stricte a industriei tech, pentru a preveni exploatarea vulnerabilităților tinerilor utilizatori. Decizia judecătoarei Gonzalez Rogers ar putea avea implicații globale, influențând legislația din alte țări și modul în care companiile își proiectează produsele pentru minori.
